Comisia Europeană a confirmat că va permite industriei europene să emită gaze cu efect de seră până bine în anii 2040 și va prelungi perioada în care companiile primesc gratuit certificate de emisii, în cadrul unei revizuiri ample a Sistemului de Comercializare a Certificatelor de Emisii (ETS), principalul instrument al Uniunii Europene pentru reducerea poluării și combaterea schimbărilor climatice.
Propunerea mult așteptată a fost publicată vineri, după o noapte întreagă de negocieri, pe fondul unor divergențe interne în cadrul Comisiei privind amploarea reformelor.
Comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, a declarat că revizuirea reprezintă o abordare „mai favorabilă mediului de afaceri” în ceea ce privește stabilirea prețului carbonului, insistând însă că Uniunea Europeană nu renunță la obiectivele sale climatice.
România și alte nouă state membre au cerut în primăvara acestui an o revizuire a ETS, argumentând că ritmul actual al reducerii certificatelor gratuite pune o presiune prea mare asupra industriei și sistemului energetic.
Noua propunere răspunde în mare măsură acestor solicitări.
Pe termen scurt, dacă această reformă va fi adoptată în forma propusă de Comisie, România ar avea de câștigat, dar ar fi obligată la un compromis pe termen lung. Industria grea și producătorii de energie pe cărbune și gaze ar beneficia de costuri mai reduse și de mai mult timp pentru adaptare, ceea ce ar putea susține competitivitatea și limita creșterea prețurilor la energie.
În schimb, ritmul decarbonizării ar încetini, iar statul ar putea încasa venituri mai mici din vânzarea certificatelor de emisii, chiar dacă noile fonduri europene pentru investiții verzi ar putea compensa parțial această pierdere.
Mai puțin verde
Varianta finală a propunerii Comisiei Europene este considerată o diminuare semnificativă a ambiției climatice și riscă să declanșeze confruntări atât în Parlamentul European, cât și între statele membre, între cei care cer noi concesii pentru industrie și cei care vor accelerarea tranziției către neutralitatea climatică.
Concret, companiile incluse în ETS vor fi obligate să își reducă emisiile într-un ritm considerabil mai lent decât prevedea legislația actuală. Acest lucru se va realiza prin diminuarea așa-numitului factor de reducere liniară (Linear Reduction Factor – LRF), adică ritmul anual cu care scade plafonul total al emisiilor permise. În forma actuală a ETS, acest plafon urma să ajungă practic la zero în 2039.
Potrivit noii propuneri, LRF va fi redus de la 4,4% la 3,7% pe an în perioada 2031–2035. După 2036, ritmul de reducere va încetini și mai mult, la doar 1,7% anual.
Această modificare va permite industriei să continue să emită cantități importante de dioxid de carbon și după 2040 și este de așteptat să fie percepută drept un regres major de susținătorii actualului sistem ETS.
Certificate gratuite și din afara UE
Comisia propune, de asemenea, prelungirea acordării gratuite a certificatelor de emisii pentru mai multe sectoare industriale. Inclusiv industriile vizate de mecanismul european de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM) vor continua să primească astfel de certificate gratuite până în 2038, o decizie care ar putea genera contestații la Organizația Mondială a Comerțului.
Pentru prima dată, începând din 2036, companiile europene vor putea cumpăra credite de carbon generate în afara Uniunii Europene pentru a compensa o parte din propriile emisii. Măsura ar putea reduce prețul certificatelor europene de carbon și le-ar oferi companiilor mai multe posibilități de a continua să emită gaze cu efect de seră în cazul în care certificatele disponibile în cadrul ETS devin insuficiente.
În plus, Comisia intenționează să introducă în ETS 250 de milioane de tone de credite provenite din eliminarea dioxidului de carbon din atmosferă („carbon removals”), care vor fi scoase la licitație în perioada 2031–2040.
În ansamblu, aceste măsuri sunt susceptibile să fie bine primite de industrie, care susține de mai mult timp că actualul calendar al ETS este prea costisitor și dificil de respectat. Rămâne însă neclar dacă grupurile politice și statele membre care susțin obiective climatice mai ambițioase vor accepta această relaxare a regulilor.
Ce ar câștiga, ce ar pierde România
Propunerea Comisiei Europene trebuie încă negociată și aprobată de Parlamentul European și de statele membre (un proces care ar putea dura aproximativ un an), dar poate avea implicații directe și ușor de înțeles pentru România, mai ales în energie și industrie. Motiv pentru care a și pledat pentru această relaxare a normelor „verzi”.
În primul rând, producătorii de energie pe cărbune și gaze ar avea costuri mai mici.
Acesta este, probabil, efectul cel mai important iar principalii beneficiari ar putea fi: Complexul Energetic Oltenia (lignit), centralele pe gaze ale Romgaz și Elcen si alte instalații industriale mari incluse în ETS.
Dacă plafonul de emisii va scădea mai lent și vor exista mai multe certificate disponibile, presiunea asupra prețului certificatelor de CO₂ ar putea fi mai redusă decât în scenariul actual, notează Reuters.
Asta ar înseamna costuri mai mici pentru producătorii de energie, reducerea presiunilor pentru închiderea rapidă a unor capacități pe cărbune și o tranziție energetică mai lentă.
Industria grea din România ar câștiga și ea timp, mai ales sectoarele ciment; oțel; aluminiu; îngrășăminte chimice și rafinare.
Aceste industrii vor continua să primească certificate gratuite până în 2038, cu patru ani mai mult decât prevedea calendarul anterior.
Ar putea încetini și creșterea prețului energiei electrice, deoarece costul certificatelor ETS este inclus în prețul energiei produse din combustibili fosili. Cu toate acestea, nu înseamnă automat facturi mai mici pentru populație, deoarece prețurile depind și de gaz, hidro, nuclear, cerere și alte elemente ale pieței.
Reversul medaliei
România ar putea încasa venituri ETS mai mici. Statul român obține anual sute de milioane sau chiar miliarde de euro din licitarea certificatelor ETS.
Aceste fonduri finanțează Fondul pentru Modernizare, investiții în rețele electrice, proiecte energetice și eficiență energetică.
În același timp, Comisia propune ca statele membre să aloce cel puțin 50% din veniturile ETS pentru sprijinirea industriei și decarbonizare, ceea ce ar putea influența modul în care România își utilizează aceste resurse.
(Sursa foto: Janusz Walczak / Pexels.com)
