Retorica polarizantă, folosirea politică a problemelor minorităților și finanțarea tot mai puțin predictibilă pun presiune pe progresele înregistrate în protecția comunităților naționale din Europa, avertizează Comitetul consultativ al Consiliului Europei.
În raportul său pentru perioada iunie 2024–mai 2026, organismul care monitorizează aplicarea Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale atrage atenția și asupra excluderii persistente a romilor și călătorilor și asupra riscului ca sprijinul acordat unor comunități prin relații cu „state înrudite” să creeze diferențe de tratament între minorități. Raportul consemnează însă și progrese în legislație, protejarea limbilor minoritare și participarea comunităților.
Una dintre tendințele considerate cele mai problematice este utilizarea politică a relațiilor interetnice. Raportul afirmă că tensiunile geopolitice și slăbirea cooperării multilaterale creează condiții în care drepturile minorităților pot fi instrumentalizate în conflicte între state, iar discursurile despre identitate pot deveni instrumente de polarizare internă. Comitetul atrage atenția în special asupra situațiilor în care protecția unei comunități este construită aproape exclusiv prin acorduri bilaterale cu un „stat înrudit”, în locul unor garanții aplicabile tuturor minorităților.
Această abordare poate crea ceea ce raportul descrie drept ierarhii între comunități. Minoritățile care beneficiază de interesul și resursele unui alt stat pot avea acces la mecanisme suplimentare, în timp ce grupurile fără un asemenea sprijin, inclusiv romii și călătorii, rămân mai expuse excluderii. Comitetul avertizează că un asemenea sistem poate accentua diviziunile sociale și tensiunile dintre state, mai ales într-un context în care drepturile minorităților sunt tot mai des prezentate ca problemă de securitate.
Raportul acordă un spațiu important finanțării. Războaiele, creșterea cheltuielilor pentru apărare și securitate, presiunile bugetare și măsurile de austeritate au făcut mai dificilă obținerea unor resurse stabile pentru organizațiile și politicile destinate minorităților, iar finanțarea exclusiv prin proiecte scurte poate împiedica existența unor programe pe termen lung. Comitetul cere trecerea către mecanisme mai previzibile și structurale, fără să stabilească însă o sumă comună pe care toate statele ar trebui să o aloce.
O altă problemă este calitatea informației disponibile. Pe măsură ce recensămintele tradiționale sunt înlocuite în unele state cu sisteme administrative bazate pe registre, autoritățile pot pierde informații privind afilierea etnică, lingvistică sau religioasă dacă aceste caracteristici nu sunt colectate separat și voluntar. Lipsa unor date suficient de detaliate complică identificarea nevoilor și măsurarea efectului politicilor publice.
Comitetul subliniază însă că tabloul nu este exclusiv negativ. Statele continuă să participe la mecanismul de monitorizare, iar unele au îmbunătățit legislația antidiscriminare, sprijinul pentru limbile minoritare, mecanismele de consultare și participarea comunităților la deciziile care le afectează. Raportul tratează aceste exemple ca dovadă că progresul este posibil atunci când măsurile juridice sunt susținute de resurse și dialog constant.
Documentul este un raport de activitate și de monitorizare al unui organism de experți al Consiliului Europei. Nu este o hotărâre judecătorească, nu stabilește răspundere juridică pentru un anumit stat și nu înlocuiește opiniile individuale adoptate în cadrul monitorizării fiecărei țări, care rămân documentele relevante pentru concluziile naționale detaliate.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.)
(Sursa foto: European Union)
