Judecătoarea Grațiela Milu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), susține că judecătorii, mai ales cei care ocupă funcții în cadrul consiliilor judiciare, au dreptul și chiar responsabilitatea de a explica publicului modul în care funcționează justiția. Într-o postare publicată după participarea la Timișoara la dezbaterea „Dincolo de robă: Despre responsabilitatea explicativă a judecătorului!”, Milu invocă mai multe avize ale Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) și afirmă că obligația de rezervă nu poate fi transformată într-o obligație de tăcere.
În contextul disputelor recente privind limitele exprimării publice a magistraților, în special a judecătorilor care dețin și funcții în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Grațiela Milu invocă standardele europene privind ceea ce CCJE numește „responsabilitate explicativă”. Judecătoarea pornește de la Avizul CCJE nr. 18/2015, referitor la poziția puterii judecătorești și relația acesteia cu celelalte puteri ale statului într-o democrație modernă.
Potrivit lui Milu, documentul european pleacă de la ideea că independența și responsabilitatea judecătorului nu sunt concepte opuse. „Independența judecătorului nu presupune izolarea sa de societate și nici absența oricărei responsabilități față de aceasta”, susține judecătoarea.
Ea arată că una dintre formele acestei responsabilități este explicarea modului în care funcționează justiția și a valorilor pe care aceasta se întemeiază.
„Un consiliu judiciar trebuie să funcționeze transparent”
Grațiela Milu face trimitere și la Avizul CCJE nr. 24/2021, dedicat evoluției consiliilor judiciare și rolului acestora în sistemele judiciare independente și imparțiale. Potrivit interpretării prezentate de judecătoare, un consiliu judiciar trebuie să funcționeze transparent, să explice motivele deciziilor și procedurilor sale și să fie deschis criticii și dialogului cu societatea civilă.
Milu introduce însă o distincție între responsabilitatea explicativă a instituției și responsabilitatea individuală a judecătorului. În acest sens, ea citează Avizul CCJE nr. 25/2022, referitor la libertatea de exprimare a judecătorilor.
Conform judecătoarei, standardele europene permit judecătorilor să participe la dezbaterea publică pe teme precum statul de drept, independența justiției, separația puterilor, numirea și promovarea judecătorilor sau buna funcționare a administrației judiciare.
Mai mult, Milu susține că CCJE vorbește despre o îndatorire etică a judecătorilor de a explica publicului sistemul de justiție și modul în care funcționează puterea judecătorească.
Scopul acestei responsabilități este creșterea transparenței, combaterea reprezentărilor eronate despre justiție și menținerea încrederii publicului.
Milu: Calitatea de membru CSM nu înseamnă că judecătorul trebuie să tacă
Un punct important al mesajului Grațielei Milu îl reprezintă situația judecătorilor care sunt și membri ai consiliilor judiciare. Ea susține că această calitate nu anulează libertatea individuală de exprimare. „Această responsabilitate nu dispare atunci când judecătorul ocupă o funcție într-un consiliu judiciar”, afirmă Milu, arătând că CCJE îi menționează în mod expres pe judecătorii care dețin poziții în consiliile judiciare printre persoanele aflate într-o poziție importantă pentru a se exprima asupra problemelor care privesc justiția.
Mai mult, statutul de membru al CSM nu presupune automat că magistratul trebuie să se exprime exclusiv prin pozițiile oficiale ale Consiliului. „Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii nu anulează calitatea de judecător, ci, dimpotrivă, amplifică rolul explicativ”, susține Milu.
Judecătoarea face însă o delimitare între opinia personală și poziția instituției. „După cum exprimarea unei opinii în calitate de judecător nu transformă automat acea opinie într-o poziție instituțională a Consiliului”, afirmă ea. De asta, Milu spune că a precizat de fiecare dată când s-a exprimat public că vorbește „în calitate de judecător, în nume propriu și ca membru ales, dar nu în numele Consiliului”.
Potrivit acesteia, precizarea urmărește să separe responsabilitatea individuală de reprezentarea instituțională a unei autorități colegiale.
Libertatea de exprimare și limitele ei
„Obligația de rezervă nu poate fi echivalată însă cu o obligație generală de tăcere!”, afirmă judecătoarea. În opinia sa, apropierea justiției de cetățean nu poate fi realizată dacă judecătorii sunt excluși din dezbaterea publică referitoare la funcționarea sistemului judiciar.
„Nu putem vorbi despre transparență fără dialog”, mai spune Milu, care consideră că independența justiției trebuie explicată societății pentru ca aceasta să înțeleagă de ce reprezintă o garanție importantă într-un stat democratic.
Educația juridică, exemplu de „responsabilitate explicativă”
Un alt exemplu oferit de Grațiela Milu este educația juridică. Judecătoarea consideră că atunci când un magistrat explică elevilor, studenților sau cetățenilor modul de funcționare a justiției, rolul judecătorului, independența, imparțialitatea sau garanțiile procesului echitabil, el exercită o formă directă de responsabilitate explicativă.
La nivel instituțional, aceeași responsabilitate poate fi exercitată prin programe de educație juridică, întâlniri cu elevii și studenții, zile ale porților deschise și alte forme de dialog.
În viziunea lui Milu, cele două niveluri – individual și instituțional – nu se exclud.
Instituțiile judiciare trebuie să creeze cadrul pentru dialog, iar judecătorii pot contribui individual, prin experiența profesională, la explicarea rolului justiției. „Încrederea nu se impune, ci se construiește zi de zi”, concluzionează Grațiela Milu.
