Cel mai probabil, magistratul-asistent la care face referire Cristi Danileț este Benke Károly, magistrat-asistent-șef al Curții Constituționale. Numele său apare în mod repetat în deciziile CCR. PressHub a scris despre rolul lui Benke Károly în interiorul CCR. De peste 15 ani, „adevăratul președinte al CCR” refuza să publice veniturile soției.
Fostul judecător Cristi Danileț spune că așteaptă cu interes motivarea Curții Constituționale în cazul primarului Timișoarei, Dominic Fritz, și invocă o decizie din 2005 prin care CCR a stabilit că mandatele aflate în curs nu pot fi întrerupte prin modificări legislative. Danileț sugerează că motivarea viitoarei decizii va trebui să explice de ce principiul consacrat atunci nu ar fi aplicabil în situația actuală. „De-abia aștept motivarea CCR cu privire la cazul Fritz. Pentru că va trebui dată o explicație plauzibilă pentru toată lumea și înțeleasă de juriști, ceea ce acum îmi este greu să cred că se poate întâmpla”, a scris Cristi Danileț.
Mandatul nu poate fi întrerupt
Fostul magistrat amintește de Decizia CCR nr. 375/2005, pronunțată într-un context în care Parlamentul adoptase o serie de modificări importante în domeniul justiției. Curtea a considerat atunci că anumite prevederi care afectau mandatele aflate în curs contravin Constituției.
În analiza sa, CCR a stabilit atunci un principiu potrivit căruia un mandat aflat în curs nu poate fi pur și simplu întrerupt prin schimbarea legislației. El indică inclusiv posibilitatea ca un anumit magistrat-asistent să fie însărcinat cu redactarea motivării: „Un anumit magistrat asistent va fi desemnat să facă un contorsionism juridic-constituțional pentru a ne convinge că albul e negru”.
Cine e adevăratul președinte al CCR
Presshub a arătat că Benke Karoly este angajat al CCR cel puțin din 2008. Omul despre care se spune că supervizează orice decizie care se ia în instituție Este indispensabil, astfel încât Institutul Național al Magistraturii (INM) și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) îl plătesc ca formator de noi magistrați sau ca membru în comisiile de examen. CCR a stabilit în mai 2025 că funcționarii nu mai sunt obligați să facă publice veniturile soților și ale copiilor în întreținere. Vizionar, Benke Karoly făcea asta de 15 ani.
Benke are o problemă cu declararea veniturile soției încă din 2011, când a refuzat să-i treacă numele și salariul în declarațiile sale de avere. „Confidențial, conform fișei fiscale” a scris Benke de fiecare dată în rubrica din declarația de avere privind veniturile soției.
În ultima declarație depusă în iunie 2024, Benke Karoly menționează depozite bancare la OTP Bank în valoare de 850.000 de lei, un salariu de 302.000 de lei pe an de la CCR, adică 25.000 de lei net/lună, 19.000 de lei încasați de la INM ca formator de viitori magistrați și 9.900 de lei de la CSM pentru „membru în comisie examen de capacitate”.
De la Central European Academy, Benke Karoly a încasat anul trecut drepturi de proprietate intelectuală în valoare de 600.000 de forinți maghiari și 1 milion de forinți, aproximativ 12.500 de lei de la Universitatea Miskolc din Ungaria.
Ce legătură vede Danileț cu cazul Fritz
Dominic Fritz a pierdut definitiv, în iunie 2026, procesul prin care a contestat raportul ANI privind conflictul de interese. Înalta Curte a respins recursul formulat de Fritz și a menținut hotărârea Curții de Apel Timișoara.
În paralel, problema efectelor juridice ale constatării conflictului de interese a ajuns în fața CCR. Miza este dacă aplicarea prevederilor referitoare la sancțiunile pentru incompatibilitate și conflict de interese poate duce la încetarea mandatului aflat în curs și la interdicția de a ocupa anumite funcții publice.
În acest context, Cristi Danileț compară situația cu raționamentul CCR din 2005 și sugerează că motivarea Curții va trebui să explice eventualul tratament diferit al unui mandat aflat în curs. „Desigur, la CCR motivările nu le fac judecătorii, cum am spus și cu alte ocazii. «Eminențele cenușii» sunt anumiți magistrați asistenți – de fiecare dată aceeași pe chestiunile cele mai sensibile din România”, afirmă fostul judecător.
Danileț încheie într-o notă critică la adresa Curții, afirmând că publicul va dezbate și va critica soluția, după care aceasta va fi acceptată pentru că CCR este „dincolo de persoane și cazuri concrete”. „Sau ar trebui să fie”, conchide fostul judecător.
Luni, CCR a stabilit că amendamentul „Fritz” este constituțional, iar declarațiile de interese financiare sunt neconstituționale. Au fost de acord cu această interpretare a legii judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Mihai Busuioc, numiți de PSD, Mihaela Ciochină – numită de fostul președinte Klaus Iohannis și Asztalos Csaba Ferenc – numit de UDMR.
