„Vom recurge la metode mult mai dure pentru a distruge tot ceea ce alimentează mașinăria de război a Kievului din Occident. Și deja facem acest lucru”, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.
Lavrov a proferat aceste amenințări nici măcar voalate într-un interviu acordat emisiunii „Vesti” a televiziunii de stat Rossia-1, preluat de cotidianul german „Die Welt”.
Declarațiile lui Lavrov capătă o semnificație aparte în contextul anchetei privind atacul cu drone asupra aeroportului din Leipzig, un important centru logistic pentru transporturile aeriene, inclusiv cele destinate sprijinului militar acordat Ucrainei.
Avioanele Antonov din Leipzig transportă arme și muniție pentru Ucraina, iar Germania este unul dintre cei mai importanți susținători ai Kievului. Potrivit logicii lui Lavrov, Germania și întreaga infrastructură occidentală implicată în sprijinirea Ucrainei ar putea devenit o țintă „legitimă” pentru atacurile rusești.
În urmă cu o săptămână, Moscova susținea însă că nu ar recurge niciodată la astfel de acțiuni. În cazul Leipzigului, Rusia vorbea despre „isterie antirusească” și despre o „provocare pusă la cale în grabă”. La Berlin, astfel de dezmințiri nu mai sunt însă luate prea în serios – este suficient să ne amintim de cazul așa-numiților „omuleți verzi” din Crimeea.
Lavrov a avertizat totodată Uniunea Europeană, în acest moment principalul susținător financiar și militar al Ucrainei, că a pornit pe „un drum foarte periculos”.
„Amenințările la adresa UE și NATO sunt complet inacceptabile”, au comentat în replică surse din Ministerul german de Externe pentru Politico.
Germania rămâne un susținător al Ucrainei, „împotriva războiului de agresiune al Rusiei, contrar dreptului internațional, și va continua să facă acest lucru atât timp cât va fi necesar”, a transmis ministerul. „Nu ne vom lăsa intimidați.”
Și ministrul de Interne al landului Hessa, unde este situat aeroportul Leipzig, Roman Poseck, cere ca Germania să nu se lase intimidată de noile amenințări. „Nu trebuie să ne lăsăm intimidați de noile amenințări. Din punctul meu de vedere, acestea confirmă în primul rând evaluarea făcută deja cu privire la situația actuală de securitate”, a declarat el.
Vor fi consecințe pentru Rusia?
Evident, totul depinde de concluziileprivind atacul de la Leipzig. Deși, potrivit informațiilor obținute din cercuri guvernamentale, Berlinul mai are foarte puține îndoieli cu privire la implicarea Rusiei, încă lipsește o dovadă clară. Identificarea acesteia ar putea fi dificilă în cazul unor drone controlate de la distanță.
Ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, cere răbdare: este nevoie de „dovezile necesare sau de o suspiciune foarte bine fundamentată”, a spus el miercuri. Pentru aceasta sunt necesare noi măsuri de anchetă. Raționamentul Berlinului este să nu indice prea devreme un vinovat și să descopere ulterior o altă pistă, cum s-a întâmplat în cazul Nord Stream, caz de sabotaj de la începutul războiului din Ucraina, rămas și astăzi numai pe jumătate clarificat: se știe că făptașii sunt ucraineni, cine a comandat însă atacul rămâne un mister.
Pentru moment, cancelarul Friedrich Merz optează pentru reținere, dar analiștii avertizează că Putin ar putea interpreta lipsa unei reacții dure a Germaniei drept un semn de slăbiciune și să lanseze noi atacuri hibride. Operațiuni de influență, sabotaj, spionaj cu drone sau chiar atacuri cu drone – se știe deja că Rusia recurge la astfel de metode.
Situație similară cu țăcerea consecventă a Statelor Unite în fața seriei de incidente cu drone din România, din ultimele săptămâni, ale cărei efect, remarca recent profesorul de diplomație digitală Corneliu Bjola la RFI.romania, ar putea de asemeni semnala Rusiei o dezangajare a americanilor.
Foști demnitari americani nu tac:„Putin vrea să afle dacă SUA și NATO sunt cu adevărat pregătite să respecte Articolul 5”, a declarat pentru Bild fostul secretar american al Apărării și fost director al CIA, Leon Panetta. Rusia trebuie să înțeleagă fără echivoc „că acțiunile militare împotriva statelor europene nu vor fi tolerate – pentru că avem de-a face cu un tiran”.
Guvernul german urmărește îndeaproape și tentativele Rusiei de a influența campaniile electorale în landurile germane. La toamnă are loc un scrutin decisiv în landul estic Saxonia-Anhalt pentru că, pentru prima dată, partidul de extremă dreaptă AfD ar putea veni la putere. Pentru Germania postbelică ar fi mai mult decât un cutremur politic.
Măsuri europene
Între timp, la Bruxelles se pregătesc noi sancțiuni împotriva Rusiei, la numai câteva săptămâni de la adoptarea cu mari greutăți a ultimului pachet.
Citește și: UE a ajuns la un acord asupra celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei
Șefa diplomației europene Kaja Kalla are însă planuri ambițioase și, într-un interviu cu „Die Welt”, a anunțat că intenționează să prezinte în această toamnă „cea mai amplă listă de sancțiuni de la începutul războiului” din Ucraina, provocat de invazia la scară largă a Rusiei.
„Dacă lista va fi adoptată, numărul persoanelor, companiilor și organizațiilor ruse sancționate va crește imediat cu o treime”.
Problema este acel „dacă”. Disputa privind ultimul pachet de sancțiuni al UE a demonstrat că mai multe state membre ezită în continuare să adopte măsuri mai dure împotriva Moscovei atunci când acestea le afectează și propriile economii. În cele din urmă, pachetul de sancțiuni a fost adoptat într-o formă mult atenuată.
Citește și: Sancțiunile UE împotriva Rusiei: de ce unitatea cântărește mai mult decât eficiența
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
