Un val fără precedent de treceri ilegale la frontiera dintre Maroc și enclava spaniolă Ceuta a declanșat o criză politică și diplomatică la nivel european. Premierul spaniol Pedro Sánchez a mers de urgență în teritoriu după ce aproximativ 60.000 de migranți au încercat să intre într-o singură zi în această poartă terestră a Uniunii Europene spre Africa. Zeci de persoane au murit, autoritățile spaniole au mobilizat armata, iar reacțiile de la Madrid, Bruxelles și Washington au readus în centrul dezbaterii problema controlului frontierelor și a politicilor europene privind migrația.
Autoritățile locale din Ceuta au anunțat că cel puțin 34 de persoane și-au pierdut viața, multe dintre ele înecându-se, în timp ce mii de oameni au trecut frontiera atât pe uscat, cât și înot, depășind capacitatea forțelor de ordine de a controla situația.
Guvernul spaniol a transmis că va încerca să îi expulzeze cât mai rapid pe cei care au intrat ilegal în enclavă, în pofida unei hotărâri judecătorești recente care limitează aplicarea procedurii de „respingere la frontieră”, mecanism ce permite returnarea imediată a migranților.
Pedro Sánchez a pus valul de treceri ilegale în legătură cu o decizie recentă a Curții Supreme a Spaniei, potrivit căreia migranții care ajung pe mare în Spania nu mai pot fi returnați automat în Maroc.
Premierul spaniol a calificat afluxul masiv de migranți drept „o încălcare a integrității teritoriale a Spaniei”.
„Ceea ce s-a întâmplat ieri merită întreaga noastră dezaprobare și condamnare”, a declarat Sánchez vineri, după sosirea în Ceuta, enclava spaniolă situată pe coasta mediteraneană a Marocului.
„Guvernul Spaniei va utiliza toate instrumentele și toate resursele statului pentru a garanta securitatea locuitorilor din Ceuta”, a adăugat el.
Presiune politică internațională
Criza riscă să se transforme într-un conflict diplomatic și politic major pentru guvernul socialist de la Madrid, apreciază CNN.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a cerut suspendarea Acordului Schengen sau chiar excluderea Spaniei din spațiul de liberă circulație.
Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că Franța va introduce controale la frontiera cu Spania.
Partidul Popular, principala formațiune de opoziție din Spania, a cerut guvernului să recapete „controlul efectiv al frontierei” și să asigure returnarea persoanelor intrate ilegal.
La nivel european, liderul Grupului Partidului Popular European din Parlamentul European, Manfred Weber, i-a cerut lui Pedro Sánchez să „acționeze rapid și ferm pentru protejarea frontierelor externe comune ale Uniunii Europene”.
Și liderii formațiunilor de extremă dreapta din Europa au reacționat dur, avertizând că situația din Ceuta nu trebuie să se transforme într-o repetare a crizei migrației din 2015.
Lidera partidului german AfD, Alice Weidel, a declarat că „frontierele trebuie închise imediat, iar respingerile aplicate fără ezitare. 2015 nu trebuie să se repete”.
La rândul său, lidera formațiunii franceze Rassemblement National, Marine Le Pen, a afirmat că „Franța trebuie să consolideze fără întârziere controalele la propriile frontiere”.
…același ton la Washington
„Așa vom arăta noi peste trei ani dacă ajunge la putere tabăra greșită”, a fost reacția președintelui american Donald Trump la criza din Ceuta, cu trimitere directă la alegeri parțiale pentru Congres din noiembrie.
Vicepreședintele american JD Vance, un catholic practicant, a reacționat, la rândul său, la criza din Ceuta, afirmând că imaginile venite din Spania reprezintă „un trist avertisment privind consecințele migrației în masă și ale politicilor globaliste ale stângii radicale”.
Nu trebuie uitat că premierul spaniol Pedro Sánchez este de mult timp una dintre principalele ținte ale criticilor lui Donald Trump în Europa.
Cei doi lideri s-au confruntat în repetate rânduri pe teme precum conflictul israeliano-palestinian, Iranul, NATO și, evident, migrația. Președintele american a amenințat în mod repetat Madridul cu sancțiuni comerciale și alte măsuri de presiune.
„Nici nu știu de ce am venit”
Între timp, sute de persoane au fost văzute întorcându-se în Maroc prin punctele de trecere a frontierei și prin găurile din gardul de la graniță, spunând că nu au găsit nici hrană, nici adăpost în Ceuta.
„Sincer, nici măcar nu mai știu de ce am venit, iar acum mă întorc”, a declarat pentru Reuters un tânăr marocan care a spus că este din Tanger. „Nu am mâncat nimic de la prânzul de ieri, deși am venit cu ceva bani la mine… Ceea ce facem nu este nici bine, nici plăcut.”
Ceuta și Melilla, cele două orașe autonome spaniole situate pe coasta nordică a Marocului, reprezintă singurele frontiere terestre ale Uniunii Europene cu Africa. Ambele se confruntă periodic cu valuri de migranți care încearcă să ajungă în Europa, însă amploarea afluxului de joi pare fără precedent.
Enclavele spaniole, sursă continuă de tensiuni
Ceuta și Melilla sunt două mici teritorii spaniole situate pe coasta nordică a Africii, înconjurate aproape complet de Maroc. Ele sunt orașe autonome ale Spaniei și, implicit, fac parte din Uniunea Europeană, fiind singurele frontiere terestre ale UE cu Africa.
Ceuta este o enclavă spaniolă aflată pe partea africană a strâmtorii Gibraltar, la aproximativ 20 de kilometri de Spania continentală. Are o suprafață de circa 18 kilometri pătrați și aproximativ 80.000 de locuitori. Este separată de Maroc printr-o frontieră fortificată cu garduri, camere de supraveghere și sisteme de securitate.
Melilla este o altă enclavă spaniolă, situată mai la est, pe coasta mediteraneană a Marocului. Are aproximativ 12 kilometri pătrați și circa 85.000 de locuitori.
De ce apar frecvent în crizele migrației?
Pentru migranții din Africa subsahariană, Maroc și alte regiuni ale Africii, Ceuta și Melilla sunt o posibilă poartă de intrare în spațiul european. Dacă ajung pe teritoriul acestor orașe, ei se află juridic în Spania și, implicit, în UE.
Frontierele sunt însă extrem de securizate, cu garduri metalice de mai mulți metri înălțime, patrule ale poliției spaniole și marocane, si sisteme de supraveghere.
Cu toate acestea, periodic au loc tentative masive de trecere, fie prin escaladarea gardurilor, fie prin înot în jurul frontierelor maritime.
Ceuta și Melilla sunt teritorii spaniole de secole, dar Marocul revendică suveranitatea asupra lor, considerându-le teritorii ocupate. Spania respinge această revendicare și afirmă că sunt parte integrantă a teritoriului său.
Relația dintre Madrid și Rabat este influențată periodic de această dispută, dar și de cooperarea în domeniul migrației. Marocul are un rol esențial în controlarea fluxurilor migratorii către Europa, iar schimbările de poziție ale Rabatului pot influența rapid numărul tentativelor de trecere.
