Administrația Trump le cere aliaților europeni din NATO să se alăture campaniei de desființare a Curții Penale Internaționale, inclusiv prin retragerea din Statutul de la Roma. Solicitarea, transmisă în iulie de emisarul american Matthew Whitaker, a provocat reacții de opoziție din partea Franței și Olandei și riscă să adâncească tensiunile dintre Washington și aliații săi europeni.
În cadrul unei reuniuni cu ușile închise a celor 32 de ambasadori ai NATO, desfășurată la Bruxelles la mijlocul lunii iulie, emisarul american Matthew Whitaker le-a cerut statelor membre ale Alianței să contribuie la destrămarea instituției internaționale și să se retragă din documentul fondator al CPI, Statutul de la Roma, potrivit a trei diplomați NATO care au vorbit sub protecția anonimatului pentru Politico.
Whitaker și-a încheiat intervenția spunând: „Vom urmări cu atenție cine este alături de America.”
Ofensiva Trump împotriva structurilor internaționale
Presiunile asupra aliaților pentru a părăsi CPI – determinate de temerile Washingtonului că oficialii americani ar putea fi anchetați sau judecați pentru crime de război – fac parte dintr-o campanie mai amplă a administrației Trump împotriva instituțiilor și regulilor internaționale considerate de Washington o limitare a libertății sale de acțiune.
America nu este semnatară a Statutului de la Roma, dar CPI nu se uită exclusiv la naționalitatea suspectului, ci și la locul unde ar fi fost comisă fapta.
Statutul de la Roma permite Curții să judece anumite crime comise pe teritoriul unui stat parte, chiar dacă presupusul autor este cetățean al unui stat care nu a aderat la Statut.
Cel mai important exemplu pentru SUA este Afganistanul, care este parte la Statutul de la Roma. CPI consideră că are jurisdicție asupra crimelor prevăzute de Statut comise pe teritoriul afgan începând cu 1 mai 2003. Prin urmare, jurisdicția poate acoperi și presupuse crime comise de militari sau oficiali americani acolo.
Casa Albă a inițiat retragerea SUA din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, a retras Statele Unite din Organizația Mondială a Sănătății și a pus capăt participării americane la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.
În același timp, administrația a făcut presiuni asupra unor companii pentru a boicota summitul spațial din această săptămână de la Paris și a declanșat o serie de conflicte comerciale.
O „farsă” numită CPI?
În paralel cu declarațiile lui Whitaker, misiunea americană a transmis delegațiilor NATO un document în care se arată: „Statele Unite vor desființa sistematic capacitățile CPI […] solicităm ferm să luați imediat măsuri pentru retragere”, potrivit unor fragmente din documentele la care a avut acces Politico.
Washingtonul le-a cerut aliaților și să „analizeze amenințarea” reprezentată de CPI pentru propriile țări, să condamne public ceea ce consideră a fi „depășirea atribuțiilor” de către Curte și să „înceteze imediat” orice sprijin material acordat acesteia.
„Să punem capăt odată pentru totdeauna acestei farse numite CPI”, se arată în document.
Deși NATO, ca organizație, nu este semnatară al Statutului de la Roma, toate statele membre ale Alianței, cu excepția Turciei și a Statelor Unite, sunt membre ale CPI.
Campania împotriva CPI a fost lansată în această vară de secretarul de stat american Marco Rubio, care a acuzat Curtea că încalcă suveranitatea Statelor Unite.
„CPI și aliații săi duc un război împotriva țării noastre, nu cu gloanțe sau rachete, ci cu statute, acorduri și forța așa-numitului drept internațional”, a declarat Rubio pe 13 iulie. „Dacă ei cred că ne pot priva de suveranitatea noastră, le vom arăta ce înseamnă hotărârea Americii.”
CPI a fost înființată în 2002 pentru a judeca persoane acuzate de cele mai grave crime internaționale, inclusiv genocid și crime de război. Curtea a investigat ultima dată acuzații împotriva unor oficiali americani în 2020, când a deschis o anchetă privind presupuse crime de război comise de militari americani în Afganistan, înainte de a-i acorda o prioritate mai redusă în anul următor.
Între timp, au apărut solicitări ca CPI să investigheze atacurile americane asupra unor ambarcațiuni din Caraibe, în cadrul operațiunilor SUA împotriva traficului de droguri.
O alianță tot mai tensionată
Campania împotriva CPI are loc într-un moment complicat pentru NATO. Alianța a fost supusă unor presiuni puternice după ce mai multe state europene au refuzat să se alăture războiului purtat de SUA în Iran, provocând furia președintelui Donald Trump.
Citește și: Donald Trump critică aliații NATO: „Nu au făcut absolut nimic” în conflictul cu Iran
La începutul acestui an, Washingtonul a dus Alianța în pragul unei rupturi și prin amenințările lui Trump privind anexarea Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei, stat membru NATO.
Liderii NATO au reușit în mare măsură să aplaneze divergențele la summitul NATO de la Ankara, din iulie, dar „armistițiul” a durat numai cîteva zile: au apărut noi tensiuni, de această dată legate de CPI.
Luna trecută, Washingtonul a impus sancțiuni unor oficiali de rang înalt ai Curții, inclusiv președintei CPI, Tomoko Akane.
Un purtător de cuvânt al CPI a declarat că instituția „rămâne concentrată pe îndeplinirea mandatului său în mod imparțial, independent și în conformitate cu Statutul de la Roma, în numele victimelor și în interesul justiției”. În fața încercărilor de a-i împiedica activitatea, a adăugat acesta, CPI „rămâne fermă și rezilientă”.
Campania împotriva CPI se înscrie în efortul administrației americane, denumit NATO 3.0, de a determina Europa și Canada să-și asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru propria apărare, în timp ce Washingtonul își reevaluează contribuția la capacitățile și finanțarea Alianței.
(Sursa foto: Curtea Penală Internațională)
