România transpune directiva UE anti-SLAPP: jurnaliștii și ONG-urile, protejați prin lege de procesele abuzive

Senatul României a adoptat, ca for decizional, proiectul de lege privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică — cunoscute drept procese SLAPP („Strategic Lawsuits Against Public Participation”). Legea transpune Directiva (UE) 2024/1069 și urmează acum să fie trimisă către Președintele României pentru promulgare.

Actul normativ vizează protejarea jurnaliștilor, ONG-urilor, activiștilor și oricăror alte persoane care se implică în „acțiuni de mobilizare publică” — definite de lege ca fiind declarații sau activități desfășurate „în exercitarea dreptului la libertatea de exprimare şi de informare, a libertăţii artelor şi ştiinţelor sau a libertăţii de întrunire şi de asociere” și care privesc o chestiune de interes public.

Legea explică fenomenul pe care vrea să-l combată, descriind procesele abuzive drept proceduri judiciare care, „nefiind iniţiate pentru a invoca sau a exercita în mod real un drept, au ca scop principal împiedicarea, restricţionarea sau sancţionarea mobilizării publice, exploatând adesea un dezechilibru de putere între părţi”.

Pentru identificarea unor astfel de procese, textul enumeră mai mulți indicatori, printre care „natura disproporţionată, excesivă sau nerezonabilă a cererii”, „existenţa unor proceduri multiple iniţiate de reclamant…în legătură cu chestiuni similare”, precum și „acţiuni de intimidare, hărţuire sau ameninţare din partea reclamantului înainte sau în timpul procedurilor”.

Citește și: Vizită de cooperare judiciară a CSM la Ankara, în timp ce rapoartele internaționale vorbesc despre o justiție turcă „capturată” de Erdoğan

Instrumentele de apărare pentru pârâți

Legea instituie trei mecanisme principale pe care persoana acționată în judecată le poate folosi:

• Cauțiunea — potrivit art. 7, instanța „poate să îl oblige pe reclamant la depunerea a unei cauţiuni care să acopere cheltuielile de judecată estimate şi să asigure plata de despăgubiri pentru repararea prejudiciului potenţial cauzat prin introducerea cererii de chemare în judecată”
• Respingerea rapidă a cererilor vădit neîntemeiate — art. 9 prevede că sarcina probei se inversează, „reclamantului îi revine sarcina de a dovedi că cererea de chemare în judecată nu este în mod vădit neîntemeiată”
• Remedii pentru procese abuzive — instanța poate dispune, potrivit art. 10, „obligarea reclamantului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii judecătoreşti”, iar potrivit art. 11, pârâtul poate cere „plata unei despăgubiri pentru prejudiciul material sau moral cauzat”.

Toate aceste cereri se judecă de urgență, conform art. 4.

Sancțiuni pentru reclamanții de rea-credință

Legea introduce și o componentă punitivă directă. Potrivit art. 12, „reclamantul care a iniţiat o procedură judiciară abuzivă împotriva mobilizării publice poate fi obligat, în condiţiile legii, la plata unei amenzi judiciare de la 10.000 lei la 100.000 lei”. În plus, art. 13 prevede obligarea acestuia la plata integrală a cheltuielilor de judecată ale pârâtului.

Citește și: Un raport guvernamental arată haosul din lumea ONG-urilor de utilitate publică. Zeci de organizații, printre care cluburi sportive, fundații culturale și asociații din domeniul justiției, riscă să piardă statutul

Protecție extinsă și la procesele din afara UE

Un capitol distinct al legii (Capitolul V) vizează hotărârile pronunțate în state terțe. Articolul 14 stabilește că recunoașterea unei astfel de hotărâri „va fi refuzată în cazul în care cererea sau… procedura respectivă este vădit neîntemeiată ori abuzivă potrivit prezentei legi”. De asemenea, art. 15 le permite persoanelor din România vizate de procese abuzive intentate în afara UE să solicite despăgubiri direct instanțelor românești, chiar dacă procesul din străinătate este încă în desfășurare.

Rolul Avocatului Poporului și transparența datelor

Legea atribuie instituției Avocatul Poporului un rol activ, respectiv colectarea de informații despre organizațiile care sprijină victimele acestor procese, participarea la campanii de informare și la formarea profesională a judecătorilor și procurorilor, precum și publicarea unui raport anual dedicat.

Totodată, art. 19 obligă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să transmită anual Comisiei Europene date agregate privind numărul proceselor abuzive, tipul părților implicate și categoriile de cereri introduse, date care vor fi publicate și pe site-ul propriu.

Ce urmează

Fiind adoptată de Senat în calitate de cameră decizională, legea este trimisă la promulgare de către Președintele României, ultima etapă înainte de publicarea în Monitorul Oficial și intrarea în vigoare. Rămâne de văzut dacă ea va fi atacată la Curtea Constituțională înainte de promulgare.