Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030 au fost adoptate de Senat în forma modificată prin amendamentele criticate dur de ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu. Votul nominal arată că documentul a fost susținut de senatori PSD, PNL, UDMR, USR, dar și de un parlamentar AUR și trei neafiliați. Senatorul PSD de Bistrița-Năsăud, Mircea-Cristian Nicula, a votat pentru, în timp ce Liviu Sorin Robe a votat împotrivă.
Senatul a adoptat, în 4 august 2026, propunerea legislativă L455/2026 privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030.
Documentul a trecut însă după introducerea mai multor amendamente contestate de Ministerul Mediului, despre care Diana Buzoianu a afirmat că modifică obiective asumate de România la nivel european și pot pune în pericol accesarea unor fonduri europene estimate la un miliard de euro.
Ce a criticat Diana Buzoianu
Ministrul interimar al Mediului a numit unele dintre modificările votate de Senat „absolut aberante” și a susținut că acestea afectează fondul Strategiei.
Printre modificările reclamate de Diana Buzoianu se numără alterarea obiectivelor privind protejarea strictă a 10% din teritoriu și administrarea activă a 30% din suprafețe, eliminarea unui audit referitor la modul în care au fost administrate parcurile naționale și rezervațiile, precum și înlăturarea posibilității ca ariile protejate să fie administrate împreună cu universități, institute de cercetare, organizații neguvernamentale sau autorități locale.
Raportul oficial al Comisiei pentru mediu confirmă că proiectul a primit un raport de admitere cu amendamente și că anexa referitoare la Planul național de acțiune pentru conservarea biodiversității a fost înlocuită cu varianta atașată raportului.
Verificarea documentelor oficiale arată că amendamentele contestate de Diana Buzoianu au fost promovate în mai multe etape. În Comisia pentru ape și păduri, opt modificări au fost asumate împreună de trei senatori PSD, un senator AUR și un senator PACE – Întâi România. În raportul final al Comisiei pentru mediu, AUR nu mai apare însă între autorii amendamentelor admise. Mai mult, grupul AUR a votat în majoritate împotriva proiectului în plen.
Cea mai importantă constatare este alta: documentele publicate de Senat nu sunt concordante. Planul de acțiune atașat raportului votat de Comisia pentru mediu reduce țintele de protecție de la 30% și 10% la 25% și 5% și elimină măsura privind auditarea administrării ariilor protejate. PDF-ul publicat ulterior drept „forma adoptată de Senat” conține însă din nou țintele de 30% și 10%, auditul și măsurile privind coadministrarea.
Prin urmare, Senatul trebuie să clarifice ce document a fost votat efectiv și ce formă a fost transmisă Camerei Deputaților.
Cine a formulat amendamentele PSD–AUR
În avizul Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, amendamentele sunt asumate de:
- Sorin Moise, PSD;
- Andra Bică, PSD;
- Ionel Carp, PSD;
- Vasilică Potecă, AUR;
- Cristian Bem, PACE – Întâi România.
Numele celor cinci apar repetat în dreptul modificărilor referitoare la irigații, agricultură, compensații, pesticide și instituțiile responsabile.
Avizul a fost adoptat cu majoritate de voturi, fără ca documentul să prezinte însă un vot nominal al membrilor comisiei.
În Comisia pentru agricultură, aceleași modificări au fost depuse numai sub semnătura senatorului PSD Sorin Moise. Comisia a consemnat că amendamentele au fost supuse votului și adoptate.
În raportul final al Comisiei pentru mediu, primele șapte pachete de amendamente sunt atribuite lui Sorin Moise, PSD, iar ultimele două senatorului PNL Glad-Aurel Varga. Niciun senator AUR nu mai apare ca autor al amendamentelor admise în raportul final.
Raportul precizează însă că întreaga Anexă II, respectiv Planul național de acțiune, a fost înlocuită cu o variantă nouă, atașată raportului.
Țintele de protecție, reduse de la 30% și 10% la 25% și 5%
Strategia aprobată inițial de Guvern urmărea protejarea a 30% din teritoriul național și includerea a 10% din teritoriu în zone de protecție strictă, în acord cu Strategia UE pentru biodiversitate.
În Planul de acțiune care însoțește raportul Comisiei pentru mediu, obiectivul este schimbat astfel:
- 25% din teritoriul național sub protecție;
- 5% din teritoriul național inclus în zone de protecție strictă.
Documentul nu doar modifică niște formulări, ci înjumătățește ținta de protecție strictă, de la 10% la 5%, și reduce cu cinci puncte procentuale suprafața totală propusă pentru protejare.
Aceasta este modificarea la care Diana Buzoianu s-a referit atunci când a afirmat că un obiectiv asumat de România la nivel european a fost schimbat „din pix”.
Auditul administrării parcurilor și rezervațiilor dispare din raport
În varianta inițială, acțiunea A.1.2.1 prevedea finalizarea până în 2028 a unui raport de audit care să analizeze eficiența modului în care sunt administrate ariile naturale protejate din România.
În Planul de acțiune atașat raportului Comisiei pentru mediu, această acțiune nu mai apare. Tabelul trece direct la A.1.2.2, referitoare la elaborarea unor proceduri operaționale standardizate.
Așadar, critica Dianei Buzoianu privind eliminarea auditului este confirmată de varianta Planului de acțiune anexată raportului.
Două măsuri esențiale privind coadministrarea au fost eliminate
Planul inițial conținea două acțiuni distincte:
A.1.3.1 – revizuirea metodologiei pentru atribuirea în administrare sau coadministrare a ariilor protejate, astfel încât să poată fi implicate autorități locale, universități, institute de cercetare și ONG-uri;
A.1.3.2 – dezvoltarea capacității acestor instituții și organizații pentru a participa efectiv la administrarea sau coadministrarea ariilor naturale protejate.
Agricultura este scoasă parțial din logica presiunilor asupra biodiversității
Amendamentele PSD, susținute în Comisia pentru ape și de senatorul AUR Vasilică Potecă, modifică substanțial felul în care agricultura este tratată în strategie.
Un amendament cere ca impactul agriculturii să fie separat explicit între activitățile legale și cele ilegale. Exploatațiile care respectă legislația, Politica Agricolă Comună și bunele condiții agricole și de mediu „nu pot fi asimilate activităților desfășurate ilegal”.
În același timp, abandonarea terenurilor agricole și reducerea activităților agricole tradiționale sunt prezentate drept presiuni care pot favoriza invadarea cu specii alogene, pierderea pajiștilor valoroase și degradarea habitatelor deschise.
Un alt amendament rescrie obiectivul referitor la agricultură, introducând, alături de conservarea biodiversității:
- securitatea alimentară;
- competitivitatea agriculturii;
- viabilitatea economică a exploatațiilor agricole.
Aceste obiective sunt puse pe același plan în formularea strategică.
Restricții numai după compensarea integrală a fermierilor
Unul dintre amendamente prevede că orice măsură care limitează utilizarea terenurilor agricole sau reduce potențialul productiv poate fi aplicată numai dacă există mecanisme de compensare financiară integrală, calculate pe baza pierderilor reale de venit.
Măsurile trebuie precedate de o analiză de impact economic și social, realizată în consultare cu organizațiile profesionale ale fermierilor. Textul mai precizează că strategia nu poate conduce la restricții suplimentare decât printr-un act normativ adoptat după consultarea organizațiilor profesionale.
În sine, compensarea proprietarilor nu anulează obiectivele de biodiversitate. Problema semnalată de Ministerul Mediului este că formulările pot transforma adoptarea măsurilor de conservare într-un proces dependent de existența prealabilă a unor mecanisme financiare, studii și negocieri, ceea ce poate întârzia sau bloca implementarea.
Ținta privind pesticidele, diluată
Strategia inițială vorbea despre reducerea cu 50% a poluării cu nutrienți și despre reducerea cu 50% a riscului generat de pesticide.
Amendamentul PSD înlocuiește această țintă cu angajamentul ca România:
- să nu depășească media europeană a consumului de produse de protecție a plantelor și nutrienți;
- sau să nu depășească 50% din valoarea înregistrată în statul UE cu cel mai mare consum.
Este o schimbare importantă de metodologie. În locul unei reduceri măsurabile față de consumul sau riscul actual, România ar urma să se raporteze la media europeană ori la statul cu cel mai mare consum.
Ministerul Agriculturii, introdus în zeci de măsuri de biodiversitate
Un alt amendament cerea includerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale între instituțiile responsabile pentru toate acțiunile care privesc terenurile agricole, restaurarea ecosistemelor, plățile compensatorii, agricultura tradițională și integrarea biodiversității în politicile agricole.
Lista este foarte largă și include inclusiv acțiuni privind extinderea rețelei de arii protejate, desemnarea zonelor de protecție strictă, restaurarea habitatelor, pădurile, polenizatorii și monitorizarea biodiversității. Autorii indicați în avizul Comisiei pentru ape sunt cei trei senatori PSD, senatorul AUR Vasilică Potecă și Cristian Bem.
Amendamentul privind acordul proprietarilor pe ariile protejate
Cea mai restrictivă propunere PSD–AUR prevedea că desemnarea unor noi arii naturale protejate sau zone de protecție strictă și extinderea celor existente să poată fi făcută numai cu:
- acceptul Consiliului Județean;
- acceptul consiliului local al unității administrativ-teritoriale;
- acceptul proprietarilor terenurilor.
S-a mai solicitat o analiză de impact asupra biodiversității, economiei și comunităților, precum și realizarea unui studiu de impact privind zonele deja desemnate și cele propuse pentru extindere.
Acest amendament a fost admis în avizul Comisiei pentru ape și păduri și a fost semnat inclusiv de Vasilică Potecă, AUR.
AUR a propus amendamente și le-a susținut pe cele ale PSD, dar a votat majoritar împotriva proiectului
Votul de la Senat arată că majoritatea PSD–AUR a funcționat la comisii unde s-au susținut reciproc, dar în plen la votul final au votat împotriva proiectului, tocmai pentru a dezminții o eventuală înțelegere între cele două partide.
PSD a acordat 35 de voturi pentru. În schimb, grupul AUR a avut:
- 24 de voturi împotrivă;
- un vot pentru;
- o abținere.
Rezultatul final a fost de 81 de voturi pentru, 33 împotrivă și 9 abțineri.
Vezi mai jos lista de vot final:
În concluzie, Senatul României a votat o Strategie a biodiversității cu:
- 25% teritoriu protejat;
- 5% protecție strictă;
- fără acțiunea privind auditarea administrării ariilor protejate;
- fără cele două acțiuni operaționale privind coadministrarea.
(FOTO: Inquam Photos / Attila Szabo)
