Apărarea fostului ministru al Finanțelor Daniel Chițoiu în procesul penal în care a fost condamnat pentru accidentul rutier soldat cu moartea a două persoane a fost construită, în principal, în jurul unei versiuni potrivit căreia fostul demnitar ar fi intrat pe contrasens pentru a evita un pericol provocat de mașina victimei. La Judecătoria Pitești, unde a primit trei ani de închisoare cu suspendare, Chițoiu a fost apărat de casa de avocatura Sinescu & Nazat.
Motivările celor două instanțe arată că apărarea a contestat expertizele tehnice, a susținut că șoferul celuilalt autoturism ar fi pătruns pe contrasens și a cerut verificarea stării de sănătate a victimei, în vârstă de 82 de ani. În plus, avocații au formulat cereri de recuzare și au sesizat Inspecția Judiciară, invocând lipsa de imparțialitate a judecătorului de la fond.
Aceste demersuri au ajuns ulterior în centrul unei controverse disciplinare la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Pe 5 noiembrie 2026, Secția pentru judecători a CSM i-a sancționat pe magistrații Ioan Fundătureanu și Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești, care au majorat pedeapsa lui Chițoiu de la trei la patru ani de închisoare cu executare. Consiliul le-a imputat că au folosit conduita profesională a avocaților pentru agravarea situației penale a clientului lor.
Apărarea de la fond: victima ar fi intrat pe contrasens
Accidentul s-a produs pe 26 decembrie 2019, pe DN7, în localitatea Zamfirești, comuna Cotmeana, județul Argeș. Daniel Chițoiu conducea un Audi A5 când a pierdut controlul volanului și a intrat pe contrasens, lovind frontal un autoturism Dacia Logan. Șoferul acestuia și soția sa au murit, iar o a treia persoană a fost rănită.
În fața Judecătoriei Pitești, apărarea a susținut o altă desfășurare a accidentului decât cea reținută de procurori. Potrivit versiunii prezentate de Chițoiu, acesta ar fi pătruns pe contrasens pentru a evita o coliziune cu autoturismul victimei, care ar fi intrat, la rândul său, pe banda sa de circulație.
Apărarea a contestat și concluziile expertizei tehnice judiciare, încercând să pună sub semnul întrebării datele folosite de expert, inclusiv greutatea corporală a inculpatului și lățimea benzii de circulație.
Judecătoria Pitești a respins însă această versiune. Ulterior, în motivarea hotărârii din apel, judecătorii Fundătureanu și Stancu au arătat că expertiza tehnică judiciară realizată de expertul Zipiși a luat în considerare întregul material probator, spre deosebire de expertiza alternativă, care s-ar fi bazat exclusiv pe declarațiile inculpatului și pe ipoteza descrisă de acesta. „În realitate, expertiza tehnică judiciară […] a avut în vedere întregul material probator, spre deosebire de expertiza întocmită de expertul […] care s-a bazat în exclusivitate pe declarațiile inculpatului și pe ipoteza descrisă de acesta, neconfirmată de niciun alt mijloc de probă”, au scris judecătorii în motivarea deciziei de apel.
Instanța a mai reținut că martorii au confirmat faptul că autoturismul condus de Chițoiu și-a părăsit banda de circulație înaintea impactului, în timp ce manevrele de evitare a coliziunii au fost inițiate de șoferul celuilalt autoturism, care a frânat. „Contrar a ceea ce susține apărarea, vinovăția inculpatului a fost dovedită în cauză dincolo de orice îndoială rezonabilă”, au concluzionat judecătorii.
Avocații au cerut verificarea stării de sănătate a victimei
Un alt demers al apărării a vizat obținerea documentelor medicale ale șoferului decedat, în vârstă de 82 de ani.
La termenul din 8 februarie 2023, apărarea a solicitat documente de la Casa de Asigurări de Sănătate, medicul de familie, Direcția de Regim Permise și Înmatriculare a Vehiculelor, Spitalul de Urgență Pitești și Serviciul de Ambulanță. Scopul declarat era obținerea fișelor medicale și verificarea eventualelor afecțiuni preexistente, a tratamentelor urmate și a capacității victimei de a conduce un autoturism pe drumurile publice.
Judecătoria Pitești a considerat că solicitarea reprezintă o încercare de a transfera responsabilitatea pentru accident asupra victimei. „Inculpatul are dreptul să propună orice fel de probe în apărare, dar referirea la eventuale probleme de sănătate ale victimei care conducea mașina implicată în accident și cercetarea acestora reprezintă, pentru instanță, o lipsă de asumare față de cele întâmplate”, se arată în motivarea sentinței de la fond.
Instanța a subliniat că decesul celor două persoane nu poate fi relativizat prin invocarea vârstei sau a eventualelor patologii ale uneia dintre victime.
În apel, judecătorii au păstrat această interpretare, apreciind că solicitarea probatoriului privind starea de sănătate a victimelor nu avea legătură cu cauza și demonstra o lipsă de asumare a celor întâmplate.
Cereri de recuzare și sesizări la Inspecția Judiciară
O altă componentă a apărării a constat în contestarea imparțialității completului de la Judecătoria Pitești.
Avocații au formulat cereri de recuzare a judecătorilor și au sesizat Inspecția Judiciară, invocând presupuse probleme de imparțialitate. Potrivit motivării instanței de apel, apărătorii au adus la cunoștința completului inclusiv faptul că Inspecția Judiciară fusese sesizată.
Judecătoria Pitești a criticat această conduită, considerând nepotrivită combinația dintre solicitarea abținerii judecătorului și formularea unei cereri de recuzare, în paralel cu sesizarea Inspecției Judiciare.
În motivarea apelului, cei doi judecători au reluat aceste critici și au apreciat că demersurile au creat presiune asupra judecătorului titular și au contribuit la prelungirea procesului, care s-a desfășurat aproape cinci ani la prima instanță. „La toate acestea se adaugă un comportament procesual al inculpatului (și al apărătorilor acestuia, cum a ținut să precizeze și judecătorul fondului) exhibat în fața primei instanțe pe care și noi îl socotim a fi inacceptabil”, au scris judecătorii Fundătureanu și Stancu.
Aceștia au enumerat cererile de recuzare, sesizarea Inspecției Judiciare și solicitarea de documente medicale privind victimele, apreciind că toate aceste demersuri au contribuit la tergiversarea nejustificată a cauzei.
Comportamentul lui Chițoiu s-a schimbat în a doua etapă a procesului. „Notăm totuși că pe parcursul judecării apelului comportamentul procesual al inculpatului a fost unul corect, iar apărătorul ales, altul decât echipa angajată la prima instanță, a realizat un act de asistență judiciară normal”, au consemnat cei doi magistrați.
De ce a fost majorată pedeapsa de la trei la patru ani
La 9 aprilie 2025, Judecătoria Pitești l-a condamnat pe Daniel Chițoiu la trei ani de închisoare cu suspendare, apreciind că executarea pedepsei în detenție nu este necesară.
Instanța a luat în considerare faptul că fostul ministru era la primul contact cu legea penală, era integrat în societate și avea posibilități de îndreptare. Judecătoria a consemnat inclusiv că acesta își exprimase regretul față de moartea victimelor.
În ianuarie 2026, Curtea de Apel Pitești a schimbat însă regimul sancționator și a dispus patru ani de închisoare cu executare.
Judecătorii au invocat mai multe motive: gravitatea accidentului, moartea celor două persoane, culpa exclusivă a inculpatului, nerecunoașterea vinovăției și încercarea de a transfera responsabilitatea asupra victimei.
În motivare, instanța a arătat că pedeapsa de la fond era prea blândă în raport cu circumstanțele accidentului și urmările acestuia. „Nu ne sunt străine circumstanțele personale ale inculpatului, subliniate și de prima instanță, cu accentul pe funcțiile publice deținute și pregătirea profesională care asigură o foarte bună reinserție socială, însă în aprecierea noastră toate acestea nu pot prevala, la alegerea pedepsei și a regimului de executare, față de urmările faptei și conduita culpabilă exclusivă a acestuia”, au motivat judecătorii.
Aceștia au decis majorarea pedepsei la patru ani, în regim de detenție, și interzicerea dreptului de a conduce autovehicule pentru cinci ani.
CSM i-a sancționat pe judecătorii din apel pentru referirile la avocați
Tocmai referirile la conduita avocaților din prima instanță au stat la baza acțiunii disciplinare formulate de Inspecția Judiciară împotriva judecătorilor Ioan Fundătureanu și Costin Andrei Stancu.
Pe 5 noiembrie 2026, Secția pentru judecători în materie disciplinară a CSM a decis sancționarea celor doi pentru exercitarea funcției cu rea-credință. Fundătureanu a fost retrogradat din gradul profesional de curte de apel în cel de tribunal, iar Stancu a primit o reducere cu 10% a indemnizației brute lunare pentru un an.
CSM a susținut că răspunderea penală este personală și că un inculpat nu poate primi o pedeapsă mai severă pentru acțiunile profesionale autonome ale avocatului său. Consiliul a considerat că folosirea acestor demersuri pentru agravarea situației penale a clientului reprezintă o încălcare conștientă, flagrantă și nescuzabilă a principiilor fundamentale ale dreptului penal.
Decizia a fost adoptată cu cinci voturi la patru, patru membri ai Secției considerând că acțiunea disciplinară trebuia respinsă.
Hotărârea CSM poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție.
