Curtea de Apel București a admis, în majoritate, contestația primarului din Chiajna, Mircea Minea, și a dispus anularea actelor de urmărire penală efectuate de DNA începând cu 25 iulie 2017, precum și restituirea dosarului la procurori. Decizia a fost pronunțată pe 6 octombrie 2026, în dosarul în care edilul este acuzat că ar fi direcționat ilegal aproape 45 de milioane de lei către clubul de fotbal Concordia Chiajna.
Unul dintre cei trei judecători ai completului, Raluca Mihaela Andraș, a avut opinie separată și a votat împotriva admiterii contestației. Din completul de la Curtea de Apel București au mai făcut parte judecătorii Nicoleta Nolden, aflată la permanență, și Valeriu Roșca.
Potrivit soluției publicate pe portalul instanțelor, prin încheierea nr. 1056/CP din 6 octombrie 2026, instanța a admis cererile și excepțiile formulate de Minea, a desființat integral încheierea Tribunalului Ilfov din 8 mai 2024 și a anulat ordonanța din 22 februarie 2023 prin care se dispusese efectuarea în continuare a urmăririi penale față de acesta.
Judecătorii au dispus, de asemenea, anularea tuturor actelor de urmărire penală subsecvente, inclusiv a ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale din 23 martie 2023. Instanța a constatat neregularitatea rechizitoriului DNA din 3 mai 2023 și a exclus probele administrate începând cu 25 iulie 2017, dispunând îndepărtarea lor fizică din dosar.
Judecătoarea Raluca Mihaela Andraș a formulat opinie separată, în sensul respingerii contestației ca nefondată și al obligării lui Minea la plata a 600 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Acuzațiile DNA privind banii publici dați clubului de fotbal
Mircea Minea a fost trimis în judecată de DNA în mai 2023, pentru abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, cu consecințe deosebit de grave.
Potrivit procurorilor, în perioada 2007 – 2021, Minea, în calitate de primar al comunei Chiajna, ar fi încheiat cu clubul de fotbal Concordia Chiajna mai multe contracte de finanțare nerambursabilă și ar fi dispus plăți de la bugetul local în valoare totală de 37.474.795 de lei.
DNA a mai susținut că edilul ar fi închiriat clubului două baze sportive aflate în proprietatea publică a comunei, la prețuri mult sub nivelul pieței și fără aprobarea Consiliului Local sau organizarea unor licitații publice. Procurorii au indicat, ca exemple, o chirie de 100 de lei pe lună pentru o bază sportivă și un tarif de 7,65 euro pe oră pentru stadion.
Prejudiciul estimat de DNA pentru aceste închirieri a fost de 7.525.158 de lei. În total, procurorii au calculat un prejudiciu de 44.999.953 de lei, sumă pe care au considerat-o și folos material necuvenit pentru club.
Minea a fost membru fondator al Concordia Chiajna și a ocupat funcția de președinte al consiliului director până în ianuarie 2015. DNA a dispus măsuri asigurătorii asupra a 22 de terenuri și imobile care îi aparțin.
Primăria Chiajna a comunicat procurorilor că nu se constituie parte civilă în dosar.
Legăturile imobiliare dintre familia Minea și familia Savonea
Mircea Minea este primar al comunei Chiajna din 1996, fiind unul dintre cei mai longevivi edili din România. De-a lungul timpului, a trecut prin mai multe formațiuni politice, iar în prezent este asociat cu PNL.
Numele primarului a apărut în investigațiile jurnalistice și în legătură cu afacerile imobiliare derulate în Chiajna de familia judecătoarei Lia Savonea și de rudele edilului.
În martie 2023, Rise Project a dezvăluit că Lia Savonea și soțul ei, Mihai Savonea, au cumpărat în 2006 un teren de aproximativ 2.500 de metri pătrați în Chiajna împreună cu Florian și Constanța Purcel. Florian Purcel este fratele lui Mircea Minea, iar Constanța Purcel este cumnata primarului. Cele două familii au devenit coproprietare, fiecare deținând jumătate din teren.
În 2011, în urma unui partaj între soții Savonea, terenul a trecut în proprietatea exclusivă a judecătoarei. Ulterior, în aprilie 2018, Lia Savonea a obținut de la Primăria Chiajna o autorizație de construire pentru un proiect care includea showroom, birouri, garaje, spații de depozitare și un hotel de anvelope. În iulie 2018, terenul a fost vândut, iar Lia Savonea a încasat 30.000 de euro, aceeași sumă revenindu-le separat și soților Purcel.
Rise Project a relatat că Lia Savonea nu a menționat vânzarea terenului în declarația de avere, iar judecătoarea a recunoscut ulterior publicației că omisese să treacă tranzacția la rubrica bunurilor înstrăinate. Agenția Națională de Integritate a verificat situația și a clasat investigația, potrivit informațiilor publicate de Rise Project.
Legătura cu familia Minea nu s-a limitat la această coproprietate. Pe un alt teren din Chiajna, rămas în proprietatea lui Mihai Savonea după partaj, soțul judecătoarei a intrat într-o asociere imobiliară pentru construirea unui bloc. Potrivit Rise Project, partenerii săi au fost Ionuț Rareș Cojocaru și soția acestuia. Clădirea a fost recepționată de Primăria Chiajna, condusă de Mircea Minea, în noiembrie 2011.
Un alt dosar în care a apărut numele lui Minea și al familiei sale
Într-o investigație publicată în aprilie 2026, Rise Project a relatat și despre dosarul de tâlhărie în care Sorin Raiciu, nepot al primarului Mircea Minea, a fost achitat definitiv în 2013 de un complet prezidat de Lia Savonea, după ce fusese condamnat în primă instanță la șapte ani de închisoare.
La momentul achitării, Lia Savonea era coproprietară a terenului din Chiajna împreună cu Florian Purcel, unchiul lui Raiciu și fratele primarului. Rise Project a mai scris că un alt frate al lui Minea apare în interceptările dosarului, în timp ce le-ar fi indicat unor martori ce să declare în fața anchetatorilor. Publicația a semnalat și schimbarea componenței completului înainte de pronunțarea soluției, precum și existența a două variante diferite ale motivării hotărârii.
Lia Savonea a respins acuzațiile de influențare a soluției și a declarat că nu a fost influențată de relații personale sau de altă natură. Într-o replică publicată de Rise Project, judecătoarea a susținut că nu a avut raporturi de afaceri cu persoane pe care le-a judecat.
În acest context, decizia prin care Curtea de Apel București a înlăturat probele din dosarul DNA al lui Mircea Minea readuce în atenție cazul primarului din Chiajna și legăturile imobiliare documentate între rudele sale și familia șefei Înaltei Curți.
Cine este judecătoarea pensionară Nolden
Nicoleta Nolden (fostă Cristuș) este o fostă judecătoare a Curții de Apel București, cu un traseu profesional care a inclus funcții de consilier politic, angajare la Inspecția Judiciară și activitate diplomatică la Consulatul României din Bonn.
Unul dintre episoadele judiciare pentru care a devenit cunoscută a fost decizia din 2021 prin care a anulat hotărârea Tribunalului București de respingere a cererii de liberare condiționată a lui Liviu Dragnea și a dispus rejudecarea acesteia. Tot Nolden a făcut parte din completul care a dispus restituirea la DNA a dosarului „Pasteur”, în care prejudiciul estimat depășea 26 de milioane de euro.
Nicoleta Nolden este o judecătoare a Curții de Apel București, unde a ocupat inclusiv funcția de vicepreședinte. A devenit cunoscută în spațiul public prin mai multe soluții pronunțate în dosare cu miză, dar și prin traseul profesional care a dus-o, după pensionare, din nou în magistratură.
În 2009, pe când conducea Judecătoria Sectorului 1 București, Nolden a dispus arestarea lui Gigi Becali. În 2012, a fost numită consilier de stat în aparatul de lucru al premierului Mihai Răzvan Ungureanu, după ce lucrase la Ministerul Afacerilor Externe, inclusiv ca consul la Bonn. Ulterior, a fost consilieră a ministrului Justiției Cătălin Predoiu.
În octombrie 2021, Nolden a anulat decizia Tribunalului București prin care fusese respinsă cererea de liberare condiționată a lui Liviu Dragnea și a dispus rejudecarea acesteia. Tot în 2021, a dispus restituirea la DNA a dosarului „Pasteur”, în care prejudiciul estimat depășea 26 de milioane de euro. PRESShub a relatat și că Nolden era considerată o apropiată a Liei Savonea.
Nolden s-a pensionat în noiembrie 2022. După plecarea din magistratură, a fost angajată consilieră la cabinetul unui deputat, apoi consilier contractual la Inspecția Judiciară. De acolo a fost detașată la Ministerul Afacerilor Externe și trimisă consul la Bonn.
În iunie 2025, Nolden a solicitat reîncadrarea în magistratură, indicând Tribunalul Giurgiu, deși avea grad profesional de curte de apel. Președintele Nicușor Dan a semnat decretul de reîncadrare începând cu 1 septembrie 2025. După aproximativ două săptămâni petrecute la Tribunalul Giurgiu, Nolden a fost delegată la Secția I Penală a Curții de Apel București, la solicitarea conducerii instanței.
PRESShub a mai relatat că, în 2022, Nolden anulase o decizie a premierului prin care fusese schimbat din funcție soțul judecătoarei Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare.
Valeriu Roșca, judecător venit de la Secția comercială a Tribunalului București
În ianuarie 2026, afaceristul Nelu Iordache a obținut desființarea unei condamnări de 11 ani și 9 luni de închisoare în dosarul fraudei cu fonduri europene pentru autostrada Nădlac – Arad.
Roșca a fost judecător la Tribunalul București, Secția comercială, și fusese delegat de curând, la Curtea de Apel București, Secția I Penală. El a intrat în completul care a analizat admisibilitatea în principiu a contestației în anulare formulate de Nelu Iordache, după ce judecătorii Dumitru Cristian și Cosmin Cornoiu avuseseră poziții divergente. În acea etapă, intervenția celui de-al treilea judecător, Roșca, a înclinat balanța în favoarea admiterii cererii.
