Sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a crescut de la 52% în 2024 la 57% în 2026, dar diferențele regionale rămân foarte mari: în centrul țării, trei sferturi dintre cetățeni susțin integrarea europeană, în timp ce în Găgăuzia și raionul Taraclia procentul este de numai 8%.
Proiectul european este asimilat cu președinția Maiei Sandu, așa că popularitatea lui se declină și în funcție de simpatiile sau antipatiile oamenilor față de președintă și partidul de la guvernare „Acțiune și Solidaritate” (PAS).
Datele actuale sunt însă prezentate mai ales din perspectiva potențialului de manipulare. Ele fac parte din Indexul Rezilienței Informaționale Naționale, lansat de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, care identifică polarizarea și vulnerabilitățile economice și sociale drept puncte sensibile în fața manipulării informaționale, relatează Liliana Barbăroșie, corespondenta RFI la Chișinău.
De atunci, sprijinul a crescut. Cea mai mare evoluție recentă s-a înregistrat în nordul țării, unde procentul celor care susțin aderarea la UE a urcat de la 37% în 2025 la 53% în 2026.
A crescut și numărul celor care consideră că beneficiile aderării la UE justifică dificultățile reformelor de preaderare: de la 50% în 2024 la 62% în 2026, arată corespondenta RFI.
Contează și de unde se informează oamenii.
Potrivit datelor STRATCOM, persoanele care au încredere în mass-media din Federația Rusă manifestă, în general, un sprijin mai redus pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Un alt rezultat al studiului: doar 48% dintre respondenți consideră că pot influența ceea ce se întâmplă în societate. Și aici apar diferențe în funcție de sursele de informare. Cei care au încredere în mass-media rusă tind să aibă mai puțină încredere în propria capacitate de a contribui la schimbare.
În cine au încredere oamenii și cât de vulnerabili sunt economic?
Biserica rămâne instituția în care cetățenii au cea mai mare încredere: 74%.
Dintre instituțiile finanțate din bani publici, pe primul loc se află sistemul educațional, cu 72%, urmat de autoritățile locale, cu 71%. Guvernul și Parlamentul sunt creditate cu 42% și, respectiv, 40%.
Studiul arată și o schimbare în comportamentul financiar al populației. Numărul celor care spun că economisesc pentru viitor a crescut de la 34% în 2024 la 54% în 2026. A crescut și disponibilitatea pentru antreprenoriat: de la 40% la 59%.
Dar există și o altă față a acestei realități. 55% dintre respondenți spun că s-ar putea baza pe ajutorul rudelor din străinătate dacă ar avea probleme financiare. Iar 44% ar căuta un loc de muncă peste hotare dacă și-ar pierde venitul stabil.
Un rezultat care ridică semne de întrebare privește corupția cotidiană. Între 30% și 35% dintre cetățeni ar accepta să facă plăți neoficiale dacă acestea le-ar aduce beneficii personale sau familiei, deși majoritatea recunosc că asemenea practici afectează dezvoltarea țării.
De ce se tem cel mai mult cetățenii?
88% dintre respondenți consideră probabilă corupția și practicile cleptocratice. 84% se tem de instabilitatea aprovizionării cu energie, iar 81% consideră probabilă apariția unor atacuri prin dezinformare, menite să submineze încrederea în Republica Moldova.
Prin comparație, 60% consideră probabil un atac militar direct.
Când sunt întrebați dacă Republica Moldova poate fi în siguranță, doar 29% răspund afirmativ. Procentul ajunge la 37% în regiunea Centru și coboară la numai 11% în Găgăuzia și raionul Taraclia.
În același timp, tot mai mulți oameni consideră că țara trebuie să se pregătească activ pentru a se apăra în fața amenințărilor regionale. În 2026, 66% susțin această idee, față de 58% în 2024.
Există și alte temeri. 91% văd drept amenințare o eventuală criză economică sau financiară globală, 89% indică criminalitatea transfrontalieră, iar 67% consideră că o eventuală înfrângere a Ucrainei în războiul cu Federația Rusă ar reprezenta un pericol pentru Republica Moldova.
Un alt rezultat interesant privește reintegrarea țării. 72% dintre respondenți susțin reunificarea țării, dar numai 36% ar fi dispuși să contribuie financiar la acest proces.
Cu alte cuvinte, susținerea ideii nu înseamnă neapărat și disponibilitatea de a suporta costurile ei.
Cât de polarizată este, de fapt, societatea?
Poate cea mai importantă constatare a studiului este că polarizarea reprezintă principala vulnerabilitate a societății în fața manipulării informaționale.
Un studiu realizat de CBS-AXA în august-septembrie 2026 estima nivelul polarizării la 81% în percepțiile publice. Aproape de două ori mai mult decât în urmă cu doi ani.
Dar cât de reală este această polarizare?
L-am întrebat pe sociologul CBS-AXA, Vasile Cantarji, dacă nivelul ridicat de polarizare constatat în sondaje reflectă și diviziuni profunde în societate.
Răspunsul său este că polarizarea este, în mare parte, artificială.
„Polarizarea asta este una artificială. Dacă ne încadrăm în definițiile clasice despre polarizare, nu găsim la noi indicii că am avea o polarizare reală, bazată pe discrepanțe între grupuri care ar genera tensiuni.
Noi nu avem semne de discriminare pe criteriu etnic sau lingvistic. Există un singur grup etnic la care atestăm probleme îngrijorătoare în realizarea drepturilor de bază: etnia romă, care se confruntă cu dificultăți de acces la angajare, educație și sănătate.
Restul este o polarizare indusă în capul nostru. Caracterul multicultural al țării este exploatat pentru a crea percepția că suntem divizați.”
Cantarji dă și exemplul Găgăuziei, despre care spune că este frecvent prezentată în discursul public ca o regiune discriminată. Sociologul consideră însă că această percepție nu este susținută de diferențe în alocările bugetare sau în investiții.
„Toată isterizarea pe baza Găgăuziei generează un fel de percepție că un grup sau o regiune este discriminată, în timp ce acea regiune este tratată bugetar, investițional și în alte aspecte într-o măsură egală cu celelalte regiuni.”
Așadar, în interpretarea sociologului, diferențele de opinii nu înseamnă automat că societatea este divizată în grupuri aflate în conflict.
Percepția unei societăți profund polarizate poate fi, la rândul ei, alimentată și amplificată prin manipulare informațională.
