Curtea de Conturi și Autoritatea de Audit au rămas, din 15 octombrie, fără o parte esențială a conducerii, după expirarea, în ziua precedentă, a mandatelor unor oficiali numiți de Parlament pentru nouă ani. Fostul secretar de stat Marius Vasiliu susține că lipsa unor noi numiri poate bloca activitatea celor două instituții de control și acuză Parlamentul că nu a finalizat la timp procedurile de înlocuire.
Potrivit lui Marius Vasiliu, mandatele președintelui Autorității de Audit, Dan Lucian Vlădescu, ale vicepreședintelui acesteia, Florin Tunaru, și ale consilierului de conturi Aurel Dumitru au expirat pe 14 octombrie 2026. Cei trei, alături de Mihai Busuioc, au fost numiți prin Hotărârea Parlamentului nr. 78 din 15 octombrie 2017.
Mihai Busuioc, fostul președinte al Curții de Conturi, a fost numit între timp judecător al Curții Constituționale. Funcția de președinte al Curții de Conturi a fost asigurată de Mihaela Călugăreanu, desemnată de Parlament în iulie 2025 până la numirea unui nou președinte.
Conform interpretării lui Vasiliu, această soluție nu putea continua după expirarea mandatului aferent funcției de președinte, pe 14 octombrie.
De ce nu poate fi prelungit mandatul
Constituția României și Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi prevăd că membrii instituției sunt numiți de Parlament pentru mandate de nouă ani, care nu pot fi prelungite sau reînnoite.
Articolul 139, alineatul 4, din Constituție stabilește durata mandatului consilierilor de conturi, iar articolul 46 din Legea nr. 94/1992 prevede că aceștia își continuă activitatea până la expirarea mandatului.
Președinții și vicepreședinții Curții de Conturi și ai Autorității de Audit sunt numiți de Parlament dintre consilierii de conturi. În consecință, ocuparea funcțiilor de conducere depinde de numirile făcute de Legislativ.
Vasiliu consideră că Parlamentul ar fi trebuit să finalizeze procedurile de numire până la expirarea mandatelor, astfel încât instituțiile să nu ajungă în situația de a nu-și mai putea exercita integral atribuțiile.
Curtea de Conturi ar putea continua activitatea doar parțial
În cazul Curții de Conturi, situația este complicată de faptul că instituția este condusă de plen, format din 18 membri, iar hotărârile acestuia sunt adoptate în condițiile prevăzute de lege.
Potrivit articolului 59 din Legea nr. 94/1992, plenul își exercită atribuțiile în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor, iar hotărârile sunt adoptate cu votul majorității celor prezenți.
Legea prevede că, în lipsa președintelui, ședințele plenului sunt prezidate de un vicepreședinte. Vasiliu atrage însă atenția că această prevedere se referă la absența președintelui, nu la situația în care funcția este vacantă.
În opinia sa, departamentele Curții ar putea continua o parte din activitate, în baza atribuțiilor deja stabilite prin hotărâri ale plenului. Adoptarea unor noi hotărâri la nivelul conducerii colegiale ar putea fi însă afectată de lipsa unui președinte.
Autoritatea de Audit, fără un președinte și cu un vicepreședinte rămas
La Autoritatea de Audit, situația ar fi și mai dificilă, susține fostul secretar de stat. Potrivit articolului 15 din Legea nr. 94/1992, Autoritatea de Audit este condusă de un președinte și doi vicepreședinți, numiți de Parlament dintre consilierii de conturi.
După expirarea mandatului lui Dan Lucian Vlădescu și al vicepreședintelui Florin Tunaru, în funcție a rămas Camelia Pricopie, celălalt vicepreședinte.
Vasiliu susține că aceasta nu ar mai putea exercita atribuțiile delegate de președintele Autorității de Audit, întrucât mandatul celui care le delegase a expirat. În interpretarea sa, absența unei conduceri cu atribuții depline riscă să afecteze activitatea instituției.
Autoritatea de Audit are atribuții în verificarea modului în care sunt gestionate fondurile europene, astfel că eventualele blocaje administrative pot avea consecințe asupra activităților de control.
Alte două mandate expiră pe 6 noiembrie
Problemele de la Curtea de Conturi ar putea continua și în noiembrie. Pe 6 noiembrie 2026 expiră mandatele a doi consilieri de conturi: Mihaela Călugăreanu, numită în 2022 pentru restul mandatului lui Vasile Gherasim, decedat, și Bogdan Nicolae Stan.
Marius Vasiliu avansează ipoteza că Parlamentul ar fi amânat numirile din octombrie pentru a organiza o singură procedură de înlocuire, după expirarea și a celor două mandate din noiembrie. El consideră că o asemenea abordare ar fi ignorat efectele juridice ale expirării mandatelor și ar fi contribuit la blocarea activității instituțiilor.
Situația pune în discuție responsabilitatea Parlamentului de a asigura continuitatea conducerii unor instituții esențiale pentru controlul utilizării banilor publici și al fondurilor europene. În lipsa unor numiri noi, întinderea exactă a activităților care pot continua trebuie stabilită în raport cu atribuțiile prevăzute de lege și cu efectele juridice ale încetării mandatelor.
