De ce nu ne vaccinăm. „Când cineva te minte repetat, îl mai crezi, dacă îți spune o dată adevărul?”

Data:

De ce nu ne vaccinăm într-un număr suficient de mare pentru a fi protejați de rujeolă, o boală care în mai puțin de un an a infectat 10.000 de români și a omorât 9?

De ce am avut cea mai scăzută rată de vaccinare împotriva COVID-19 dintre toate țările Uniunii Europene, deși peste 3.400 de români au murit în pandemie?

Sunt campaniile de comunicare și conștientizare desfășurate de Ministerul Sănătății relevante? Cum ar trebui să arate o astfel de campanie, pentru a convinge o comunitate că vaccinurile sunt sigure și o protejează?

Sunt întrebări la care ne-am gândit cu toții în ultimii ani, de când rata de vaccinare împotriva unor boli extrem de contagioase și de mortale a scăzut sub nivelul minim de protecție.

PRESShub a căutat răspunsurile, în cadrul trilogiei Science+ dedicată vaccinării în România.


Corina Negrea, Răzvan Chiruță


În primul episod, am arătat că până și nivelul de vaccinare împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR) a scăzut la 62% (pentru a doua doză), în condițiile în care vaccinul ROR este folosit în România de 45 de ani, cu rezultate remarcabile și fără efecte secundare relevante.

Pentru a fi protejați de aceste boli contagioase (un singur pacient cu rujoelă poate infecta alte 20 de persoane) și mortale (1 din 50 de copii bolnavi de rujeolă riscă să moară, dar este fatală și pentru adulți), este nevoie ca minim 95% din populație să fie vaccinată.

Cum suntem mult sub acest nivel, România se află, de anul trecut, în plină epidemie de rujeolă. O epidemie care a făcut deja victime și care este departe de a se încheia.

Citește și: Românii nu se tem de rujeolă, o boală extrem de contagioasă și mortală

De ce nu ne vaccinăm. Ce a făcut Ministerul Sănătății

PRESShub a întrebat Ministerul Sănătății care sunt direcțiile de comunicare pe care le-a gândit pentru ca românii să-și recapete încrederea în vaccin și pentru a crește rata de vaccinare.

„Cu scopul de a sublinia rolul vaccinării în lupta împotriva bolilor, la inițiativa Regiunii Europene a OMS, este marcată anual Săptămâna Europeană a Vaccinării.

În luna aprilie a acestui an, sub sloganul «Spune NU rujeolei, spune DA vaccinării!», ne-am îndreptăm atenția către una dintre cele mai sigure metode prin care ne putem proteja împotriva bolilor grave – imunizarea prin vaccinare.

Astfel, la nivel national, specialiștii din domeniu au desfășurat activități de promovare a vaccinării în toate județele împreună cu specialiștii din direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București precum și cu mediatorii sanitari care au venit în sprijinul acțiunii de imunizare a copiilor mai ales din zone defavorizate în care acoperirea vaccinală este foarte scăzută, cu scopul recuperării la vaccinare a unui număr cât mai mare de copii precum și de conștientizare a populației privind beneficiilor vaccinării”, a explicat Ministerul Sănătății.

Instituția a mai elaborat o strategie națională de vaccinare și a promovat o lege a vaccinării. De cât timp așteaptă actul normativ în Parlament, aflați în rândurile următoare.

Mai întâi, însă, doctorii, psihologii și sociologii cu care a discutat PRESShub au ridicat o nouă întrebare: cât de credibil este un mesaj care vine de la Ministerul Sănătății, în condițiile în care românii au cea mai mică încrede în guvern și, implicit, în Ministerul Sănătății?

De ce nu ne vaccinăm: pentru că lipsește încrederea, arată psihologul Ioana Podina
De ce nu ne vaccinăm: pentru că lipsește încrederea, arată psihologul Ioana Podina

„Să ne gândim un pic: dacă prietenul nostru, nu neapărat cel mai bun, un prieten, un amic, ne minte și o face în mod repetat, mai înserează adevărul pe acolo, câtă încredere am putea să-i dăm?

Ca el să poată să-și restabilească reputația, trebuie ca în mod constant și predictibil să spună adevărul”, a arătat Ioana Podina, psiholog, conferențiar la Facultatea de Psihologie a Universității din București.

Conspiraționiștii trebuie ignorați. Căutați-i doar pe cei care ezită

Campaniile în favoarea vaccinării nu vizează conspiraționiștii și persoanele care au o convingere fermă, indiferent de direcție.

Principalele „ținte” sunt persoanele care ezită, care au dubii, care s-ar vaccina, dar fie le este frică, din cauza multiplelor informații mincioase care circulă, fie se află în grupuri care mai degrabă nu s-au vaccinat și urmează modelul acelora.

Persoanele ezitante la vaccin nu sunt persoane împotriva vaccinării, ci aflate într-o stare de așteptare, a explicat, pentru PRESShub, prof. univ.dr. Marian-Gabriel Hâncean, de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București.

Acești oameni așteaptă să vadă dacă în jurul lor există o creștere a numărului de persoane care se vaccinează sau o scădere. În aceste condiții, încrederea este un element esențial pentru a lua o decizie.

Și tocmai încrederea lipsește.

„Nivelul de încredere în instituțiile statului este, evident, una dintre cauzele pe care le-am auzit cel mai des în jurul meu și, în general, în spațiul public.

Din cauza scandalurilor, de exemplu, din trecut, neîncrederea în sistemul medical, scepticismul față de companiile farmaceutice etc.

Toate erodează încrederea pe care publicul o are.

Și întrebarea este: dacă un reprezentant al statului, al Ministerului Sănătății, promovează un anumit mesaj, acest segment de public va crede mesajul respectiv?

În condițiile în care este sceptic cu privire la nivelul de competență, sau poate de profesionalism, sau poate de intenții bune ale ministerului, nu știu.

Căci neîncrederea în autorități înseamnă că anumiți indivizi nu sunt dispuși să se expună unui comportament de risc în relație cu statul”, arată Gabriel Hâncean.

Citește și: PODCAST | Medic de familie: Îmi vine să râd când îmi amintesc ce aberații s-au spus despre vaccinul anti COVID-19

De ce nu ne vaccinăm. Politizarea vaccinurilor

Neîncrederea a fost amplificată și de politizarea vaccinării de către politicieni care au manipulat ca să câștige voturi sau de către persoane care au speriat, ca să câștige bani. Și nu doar în România.

„Pe pagina unuia dintre doctorii conspiraționiști români este postat un articol din Active News care spune că «o să rezolvăm complicațiile vaccinurilor cu o asociere de tratamente» din tot felul de suplimente.

Toate aceste suplimente alimentare au mai multe efecte secundare decât au vaccinurile.

Nattokinaza nu știu ce este. Dar știu un lucru foarte important: doctorul Peter McCulloug, pe care-l citează Active News, este un individ care are o companie care comercializează Nattokinază”, a dezvăluit dr. Cristian Apetrei, profesor de Boli Infecțioase și Microbiologie, Universitatea din Pittsburg (SUA).

Candidatul independent la președinția SUA Robert F. Kennedy Jr., un antivaccinist celebru, și-a dublat salariul la ONG-ul prin care militează împotriva imunizării de la 200.000 de dolari la 500.000 de dolari.

Robert F. Kennedy Jr., un răspuns la întrebarea De ce nu ne vaccinăm?
Robert F. Kennedy Jr., un răspuns la întrebarea De ce nu ne vaccinăm?

„Un salariu de președinte al SUA”, arată dr. Cristian Apetrei.

„El mai încasează în jur de 1 milion de dolari pe an numai de la asociațiile non-guvernamentale antivacciniste la care este asociat.

În plus, este avocat și este implicat în tot felul de procese și mișcări în justiție, împotriva vaccinului anti HPV, de unde încasează alți bani.

Apoi, a câștigat câteva milioane de dolari din cartea pe care a scris-o”, arată profesorul român din SUA.

Politizarea vaccinării a funcționat și în România, un partid și o senatoare datorându-și ascensiunea tocmai manipulărilor pe care le-au promovat în această direcție.

YouTube video

În cine au încredere, totuși, românii?

În medicii de familie, menționează psihologil Ioana Podina, „în medicii care practic au interacțiunea cea mai apropiată cu noi din sistemul de sănătate. Este în continuare cea mai mare din sistemul de sănătate.

Așa că această încredere poate să fie capitalizată prin o mai bună informare prin intermediul acestora”, arată cadrul universitar de la Facultatea de Psihologie a Universității din București.

Problema este, însă, că tot mai puțini români merg la doctor, pentru că preferă să se diagnosticheze cu „dr. Google”, cum l-a denumit medicul pediatru Mihai Craiu. Care vede în dezvoltarea sistemelor de tip ChatGPT o potențială șansă de a-i retrimite pe oameni la doctor.

„Respectul pentru instituția medicului s-a pierdut. A devenit așa un fel de bășcălie. Ne ducem la doctor Google.

Trei sferturi din românii confruntați cu o problemă de sănătate se duc întâi la doctor Google, apoi la medicul de familie. Și pandemia a agravat și mai rău chestia asta.

Au făcut colegii de la Medlife un studiu național, în noiembrie 2022, în care au arătat că un sfert din românii bolnavi nu se mai aduc deloc la doctor. Rezolvă numai online.

De asta îmi pun speranțe în aplicații de tipul ChatGPT, că măcar dacă oameni vor verifica acolo, o să li se zică: nu e foarte sigur  să nu te duci la doctor, că riști să mori”, a explicat Mihai Craiu, în discuția cu PRESShub.

Dar aici intervine altă mare problemă. Într-o țară cu aproape jumătate de populație analfabetă funcțional, au românii gradul de cunoaștere necesar să înțeleagă ce tip de comportamente le sunt benefice și ce tip de comportamente nu sunt benefice în termeni de sănătate.

Are cunoașterea necesară care să îi permită să utilizeze, să caute informația legată de boală, de exemplu, sau legată de infecții și de tratamente?

Adică în momentul în care el navighează pe internet, știe unde să meargă, știe ce tip de informație să consume?

Gabriel Hăncean
prof.univ. dr. Gabriel Hăncean

Mergem mai departe, cu o altă întrebare care e foarte importantă.

În situația unei interacțiuni cu un medic, acea persoană înțelege ceea ce medicul respectiv îi transmite, înțelege, de exemplu, tipul de tratament care i se recomandă, în ce măsură acel individ mai departe respectă tratamentul, adică știe să îl să-l respecte?

Mai mult decât atât, acel individ știe când să solicite o a 2-a opinie medicală, știe să analizeze informația pe care o primește din partea familiei, din partea prietenilor, știe cât de important este screening-ul?”, sunt întrebări adresate de Gabriel Hâncean.

Este greu de dat un altfel de răspuns în afară de „Nu știu”, pentru că statul român nu are nici un studiu despre gradul de „cunoaștere medicală” a românului simplu.

„În condițiile în care noi nu avem o idee despre ceea ce știm în sens de cunoaștere medicală, este foarte greu să să începem să estimăm sau să facem predicții cu privire la acceptabilitatea sau la gradul de favorabilitate pe care cineva îl are cu privire la această inovație, care este vaccinul”, afirmă sociologul.

Altfel spus, nu poți construi o strategie de comunicare dacă nu știi cui te adresezi. Căci doar dacă știi bine cu cine vorbești exact, poți avea succes, așa cum veți vedea, mai jos, în cele două exemple din România și Asia.

Și totuși Ministerul Sănătății are o strategie. De ce nu ne vaccinăm

Ministerul Sănătății are o strategie națională de vaccinare, devenită oficială în octombrie 2023. „Peste 20 de boli care pun viața în pericol pot fi prevenite acum prin vaccinare.

În România vaccinarea nu este obligatorie, este recomandată ca acțiune preventivă de sănătate publică și reprezintă un act voluntar al persoanei sau părintelui, în cazul copiilor.

Dacă părinții refuză să își vaccineze copiii, aceștia nu vor primi nici o sancțiune legală, dar vor fi consiliați de medicul de familie cu privire la beneficiile vaccinării atât pentru propriul copil cât și pentru celilați copii cu care acesta vine în contact, cu precădere cei din colectivitate.

Strategia Națională de Vaccinare definește următoarele obiective generale și specifice  privind vaccinarea până în anul 2030:

  •  Asigurarea unui cadru de politici și reglementări favorabile pentru încurajarea vaccinării, ca premiză esențială pentru asigurarea dreptului la sănătate.
  •  Asigurarea accesului universal la vaccinare de-a lungul vieții.
  • Asigurarea continuității în aprovizionarea cu vaccinuri și utilizarea eficientă a acestora în cadrul Programului Național de Vaccinare.
  • Îmbunătățirea continuă a sistemelor de monitorizare a siguranței vaccinurilor.
  • Consolidarea monitorizării și evaluării Programului Național de  Vaccinare prin analiza datelor din registrul de vaccinare (RENV) precum și a datelor de supraveghere a bolilor prevenibile prin vaccinare.
  • Asigurarea de resurse umane suficiente numeric și specializate în domeniul vaccinării pentru toate regiunile.
  • Creșterea capacității de supraveghere a bolilor prevenibile prin vaccinare.
  • Comunicare pentru creșterea încrederii populației în beneficiile vaccinării,  prin parteneriat social sustenabil.
  • Asigurarea și menținerea unei contribuții importante a României în regiunea Europeană”, a răspuns Ministerul Sănătății, la solicitarea PRESShub.

Cum arată o campanie provaccinare de succes. Un exemplu din România și din fostele republici sovietice

Și totuși există campanii de conștientizare a importanței vaccinării care au avut succes. Secretul este cât se poate de simplu și de evident: adaptarea la felul de a fi a unei comunități.

La acest capitol, nu merge cu copy-paste, plagiatul chiar nu ajută, a explicat prof. univ.dr. Marian-Gabriel Hâncean, de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București.

„Nu putem să aplicăm modele suedeze de prevenție în România, dintr-un motiv evident, Suedia e total diferită față de România.

Ideea că facem transfer de politici, în sensul în care vedem ce au făcut suedezii, aducem în România, mai ajustăm un pic și am rezolvat problema, este o strategie, cum să spună, pierzătoare”, a arătat profesorul de sociologie.

Declarația sa este confirmată de medicul primar Mihai Craiu, cu două exemple concrete. Primul este chiar din România, de la Țăndărei.

În epidemia anterioară de rujeolă, care a durat din 2016 până în 2020, Ministerul Sănătății a făcut o hartă a îmbolnăvirilor.

Și a observat că sub 1% din copiii din Țăndărei erau vaccinați cu două doze ROR. O situație incredibil de gravă, având în vedere că nivelul la care se asigură imunitate unei comunități este de 95%.

Ce a făcut ministrul Sănătății de la momentul respectiv? Și-a asumat. S-a dus personal, împreună cu primarul, și a făcut o întâlnire cu liderii comunității locale.

Și au discutat de oportunități și beneficii. Și le-a explicat ce ar putea să câștige. Există o posibilitate de a «cumpăra» atenția și bunăvoința, în limitele eticii.

Dacă le zici: consulturile ulterioare vor fi gratuite, nu contează că nu ești arondat, că nu ai buletin. Ce s-a întâmplat după vizitele diverselor autorități care au răspândit pliante?

Într-o comunitate unde sunt analfabeți reali, să le dai pliante mi se pare o pierdere de vreme și de resurse.

Dar mergând acolo ministrul, asumându-și, discutând cu oamenii, spunându-le: «Eu mi-a vaccinat copilul», stând acolo, la această campanie de weekend, s-a reușit o creștere spectaculoasă.

Oamenii erau foarte neinformați, foarte neștiutori, cu un nivel de comunicare bazat mai degrabă pe acceptare decât proactiv, să vină să ceară ceva de la autorități”, a povestit Mihai Craiu.

dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru
dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru

Tot medicul pediatru a dat exemplu unei foste republici sovietice din Asia, cu o populație mai degrabă rurală și distanțe foarte mari între spitale.

Orice boală de tipul rujeolei poate fi fatală în astfel de locuri unde intervenția medicală mai degrabă lipsește.

Prin urmare, experți în comunicare au mers la seniorii comunităților tradiționale experții și au observat că foarte valoroase pentru comunitate sunt stratificările în clase.

„Cu cât aparții unei clase mai înalte, ai niște semne, niște brățări. Cu cât aveai mai multe și mai colorate, cu atât erai mai înalt. Inclusiv copiii lor.”

Și ce s-au gândit experții: să le ofere brățări și pentru că s-au vaccinat. Cu cât mai multe vaccinuri, cu atât mai multe brățări.

Ca un semn al superiorității. Medicale, de data aceasta.

Campania a avut succes. Însă și medicul Mihai Craiu afirmă că orice discuție trebuie să vizeze doar pe cei nehotărâți, pe cei care au dubii, care au dileme, firești, până la urmă, când vine vorba de sănătate

„Cei care sunt ferm convinși sunt o pierdere de vreme.

Iar strategiile de vaccinare în țările unde treaba merge mai bine decât la noi pleacă de la ideea că copiii acestor oponenți ai vaccinării nu vor fi vaccinați niciodată”, arată Mihai Craiu.

Dar dacă statul român ar reuși să-i convingă măcar pe cei care ezită, ar dispărea epidemiile de rujeolă sau alte boli similare.

Citește și: PODCAST | Cum convingi un om să se vaccineze

Legea vaccinării așteaptă în Parlament de 7 ani

Toate întrebările adresate în acest articol ar putea fi lămurite printr-o lege a vaccinării. Doctorii cu care am discutat, inclusiv dintre cei implicați în elaborarea actului normativ, precum dr. Doina Azoicăi, președintele Comisiei de epidemiologie de la Ministerul Sănătății, și medicul primar Mihai Craiu, au aceeași poziție.

Legea vaccinării nu va aduce obligații decât statului.

În schimb, își propune să simplifice și să facă transparent procesul de achiziționare a vaccinurilor, stocurile și modul cum sunt folosite vaccinurile și procedurile pentru perioadele de epidemie sau pentru când este acalmie.

O lege a vaccinării este utilă pentru că reglementează modalitatea în care se asigură dozele vaccinale, modalitatea de informare, dar nu cred că vreodată va cuprinde elemente de constrângere”, arată dr. Doina Azoicăi.

YouTube video

Legea ar stabili și cadrul pentru o comunicare mai bună și mai eficientă. Însă, deși este atât de utilă, stagnează în Parlament, din cauza ipocriziei unor politicieni, care se folosesc de spaima cu „obligativitatea vaccinării” – o spaimă falsă, pentru a o bloca.

„Ministerul Sănătății a elaborat proiectul Legii vaccinării în anul 2017, fiind supus aprobării în Parlamentul României în luna septembrie 2017”, arată Ministerul Sănătății într-un răspuns pentru PRESShub.

Între timp, epidemia de rujeolă continuă.


În cel de al treilea episod al seriei dedicate vaccinării, discutăm despre ingredientele vaccinurilor, despre cum se testează și se aprobă acestea și despre minciunile care persistă în jurul unor tehnologii precum ARN Mesager.

Citește: Ce conține un vaccin. Despre ARN Mesager, sărurile de aluminiu și mercur

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
PressHUB
PressHUB
Cea mai răspândită rețea de presă din România!
2 COMENTARII
  1. Eu fac parte dintre analfabetii reali, care sunt si conspirationisti si, ca atare nu fac parte din targetul campaniilor OMS/min sanatatii (am omis majusculele cu buna stiinta). Intrebare, totusi: de ce nu ne furnizati si profiturile Pfizer, Moderna &Co de pe urma serurilor miraculoase? Si eventual cifrele reale ale reactiilor adverse/mortilor subite raportate in urma vaccinarii. De aia nu se mai vaccineaza oamenii. Nu-i mai credeti pe toti prosti. Cunosc n cazuri de persoane care regreta amarnic vaccinarea anti-COVID.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Pendulul Britanic

Pendulul Britanic. Tsunami - ul politic care a răsturnat...

EXCLUSIV De ce nu poate fi judecat Ion Iliescu în dosarul Revoluției. Motivare

Judecătorii Mihail Udroiu și Lia Savonea de la instanța...

Magnatul Puiu Popoviciu achitat după rejudecare: „Fapta nu există”

Curtea de Apel București, prin șefa acestei instanțe, judecătoarea...

Familia Vicol – Ciorbă a vândut un ceas cu aproape 1 milion de lei

Camera Deputaților a postat, cu întârziere, declarația de avere...