Deficitul bugetar va exploda până la finalul anului. Ce înseamnă acest lucru pentru noi

Deficitul bugetar va exploda până la finalul anului, dacă situația înregistrată până acum nu va fi remediată. Astfel, diferența dintre încasările statului și cheltuielile sale a ajuns în doar primele 3 luni ale anului la un minus de aproape 36 de miliarde de lei. Sau la 2,07% din PIB.

Guvernul României și-a asumat un prag al deficitului de 5% pentru întregul an, însă experții se așteaptă la un procent mai mare.

„Vestea privitoare la contul de execuţie bugetară preliminar este de 2,07% din PIB. Aici s-a creat o întreagă dezbatere asupra valorii deficitului bugetar la sfârşitul lunii martie, 35 miliarde lei. Mai optimist… merge spre 36 miliarde lei”, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș la începutul lui aprilie.

Economiștii se așteaptă ca deficitul bugetar la final de an să fie mai mare decât cel asumat de Guvern, iar această situație ar putea să afecteze atât întreprinderile, cât și cetățeni.

O altă problemă cu care s-ar putea confrunta România este înghețarea fondurilor venite din partea Uniunii Europene, ceea ce ar opri dezvoltarea infrastructurii.

Citește și: Cine sunt judecătoarele care au stabilit că terenul pe care-l folosește Puiu Popoviciu nu aparține statului

Deficitul bugetar va exploda până la finalul anului. Ce spun specialiștii

PRESShub a discutat cu Adrian Negrescu, expert în consultanță economică, despre nivelul la care ar putea ajunge deficitul bugetar la finalul anului.

Adrian Negrescu a arătat că printre motivele pentru care România se confruntă cu probleme la bugetul de stat se numără cheltuielile generate de anul electoral, dar și faptul că țara noastră și-a dublat extrem de rapid datoria publică.

„Cred că acest iureș al cheltuielilor va trebui la un moment dat stăpânit, mai ales în a doua parte a anului, dacă vrem să ne menținem un ținta de deficit de 5%. Asistăm la un adevărat dezmăț bugetar din perspectiva cheltuielilor tot mai mari pe care statul le are în acest an electoral.

Ce îngrijorează cel mai mult este ritmul de îndatorare al statului, nu neapărat problema deficitului.

Gândiți-vă că statul român s-a împrumutat cu vreo 400 de miliarde de lei în ultimii 3 ani și jumătate, ducând datoria publică la 800 de miliarde de lei, practic dublând-o. E un semnal de alarmă pe care inclusiv agențiile de rating îl trag în această perioadă legat de ritmul galopant în care România se împrumută pentru a face față provocărilor”, a precizat Adrian Negrescu.

Citește și: Evaziunea fiscală nu mai este o prioritate pentru procurorii din România

Deficit de 7%

Analistul economic se așteptă ca la final de an să avem un deficit bugetar chiar și de 7% din PIB, adică peste ceea ce și-a asumat Guvernul.

„În rest, fiind un an electoral, practic statul nu-și permite să vină cu măsuri de austeritate din perspectiva ritmului electoral. Altfel spus, vom încheia probabil anul cu un deficit de 6-7% din PIB.

Ce se întâmplă în momentul de față sunt cheltuielile electorale pe care statul le pune în practică de la creșterea salariilor tuturor celor care cer ceva în în spațiul public, mă refer în principal la bugetari, la tot felul de facilități fiscale și financiare pentru companiile de stat, pentru toți cei care pot aduce un argument electoral în perspectiva celor cinci runde de alegeri.”

Adrian Bența, consultant fiscal, a menționat, în discuția cu PRESShub, că deficitul cu siguranță va continua să crească, dar și că modalitățile de a menține situația sub control sunt reduse.

„Ne așteptam ca deficitul să fie mai mare la final de an. Măsurile de reducere a deficitului bugetar aplicate pe care le văd eu în acest moment sunt în continuare finanțarea din împrumuturi și din taxe mai mari.

Taxele mai mari deja le-au reglementat de anul trecut și vedem că este jale cu microîntreprinderile.

Asta este o măsură greșită, pentru că le vor scădea încasările bugetare în zona de salarii, venituri din salarii și impozite pe salarii, pentru că oamenii vor desființa contractele de muncă. Probabil vor câștiga ceva mai binișor la impozitul pe profit, dar nu suficient cât să compenseze ce pierd pe la microîntreprinderi”, a precizat Adrian Bența.

Se pot impune măsuri de austeritate

Adrian Negrescu avertizează că dacă nu se găsesc rapid soluții prin care statul să-și reducă din cheltuieli, s-ar putea ajunge într-o situație în care se vor impune măsuri de austeritate.

„În absența unor măsuri de restructurare a cheltuielilor, de reducere a cheltuielilor, s-ar putea la un moment dat să ajungem la fundul sacului și statul să fie nevoit să ia niște măsuri extrem de dure de austeritate în 2025, pentru a acoperi gaura tot mai mare din buget”, a precizat analistul economic.

De altfel, ambii experți arată că, cel mai probabil, cetățenii români vor avea de suferit din cauza acestui deficit bugetar care ar putea duce la scumpirea anumitor produse, dar și la creșterea TVA-ului.

„Deja de la 1 aprilie a crescut acciza la unele sortimente de țigări. Probabil după 2025, după alegeri, ne putem aștepta la o creștere generalizată a cotei de TVA.

Cam așa o văd eu în perioada asta, pentru că statul nu e în stare să-și reformeze propriile cheltuieli, că n-ai cum să ți le reformezi atâta timp cât tu își dorești voturile salariaților din sistemul public.

Fiind totuși un an electoral, nu mă aștept ca anul acesta să majoreze cota de TVA. Discuțiile sunt de mulți ani cu majorarea cotei de TVA.”, spune Adrian Bența.

Deficitul bugetar va exploda. Cetățenii sunt buni de plată

Și Adrian Negrescu se așteaptă să vadă o creștere a prețurilor în următoarea perioadă, dar și cu taxe mai mari odată ce anul electoral 2024 va lua sfârșit.

Din păcate, noi, cetățenii, suntem buni de plată pentru modul în care statul guvernează în an electoral, iar efectele le simțim în prețurile din ce în ce mai mari pe care le plătim pentru tot ceea ce consumăm, de la produse alimentare, la servicii, având cea mai mare inflație din Uniunea Europeană pentru a 3-a lună la rând.

Deci ne vom trezi cu prețuri mai mari, iar din 2025 ne vom trezi cu taxe mai mari, pentru că, din păcate, guvernul nu este capabil să ia măsuri de restructurare a cheltuielilor publice”.

Analistul mai crede că deși România este îndreptățită să facă împrumuturi publice prin care să ajute la dezvoltarea economiei, statul nu gestionează în mod corect banii.

„Noi vom plăti factura acestui dezmăț financiar.

Noi vom plăti, până la urma urmei, toate aceste împrumuturi pe care statul le face nu pentru investiții, ci pentru consum.

Și asta este marea problemă. Orice țară din lumea asta se împrumută. Nu există dezvoltare fără împrumut public, dar contează pentru ce folosești banii.

Iar noi, din păcate, îi folosim pentru pensii, pentru salarii, pentru consum, în loc să îi folosim pentru investiții. Ne-am împrumutat 400 de miliarde de lei în ultimii 3 ani de zile, fără să alocăm nici măcar un leu din acești bani la capitolul investiții”, a precizat Adrian Negrescu.

Prețuri mai mari pentru anumite servicii

Adrian Bența arată că românii plătesc deja mai mult pentru alte servicii, dacă ne uităm și la celelalte state membre ale Uniunii Europene care investesc în anumite domenii, precum energia regenerabilă.

„Cetățenii plătesc mai mult. Să dau exemplu foarte cunoscut, energia electrică. Prețul la energia electrică reglementată în România, s-a întâmplat să fie, în perioada trecută, de 60 de ori mai scump decât cel din Spania și zona aceea de coastă iberică unde investițiile în tehnologie regenerabilă iată că produc efecte foarte bune.

Mă doare buzunarul în momentul în care plătesc de 60 de ori mai mult decât un alt cetățean din vest.

La fel se întâmplă și la firmele care sunt consumatoare de energie electrică, nu sunt competitive, au costuri mai mari decât concurenții lor, generate de statul român care își dorește TVA mai mult și încasări mai mari”, a precizat acesta, pentru PRESShub.

Citește și: Dacă rușii ar ataca o navă românească în Marea Neagră, mă îndoiesc că NATO ar activa Articolul 5 | INTERVIU cu Jeffrey Michaels

Deficitul poate duce la înghețarea fondurilor europene

Dacă deficitul bugetar va exploda, Adrian Negrescu atrage atenția asupra faptului că un deficit bugetar mare ar putea să ducă la răcirea relațiilor dintre România și Comisia Europeană și chiar ar putea pierde fondurile europene. Astfel, dezvoltarea țării ar putea să stagneze.

„Deficitul bugetar ne va duce într-o situație extrem de delicată în relația cu Comisia Europeană.

Nu este exclus dacă ca în cazul în care nu luăm măsuri pentru a reduce acest deficit bugetar și pentru a-l ține în limite cât de cât decente, să asistăm la o înghețare practic a fondurilor europene pentru România.

Asta înseamnă că punem cruce tuturor investițiilor din fonduri europene în autostrăzi, din drumuri, în rețele de cale ferată, în tot ceea ce ne-a propus prin PNNR. E un pericol major pentru România acest deficit bugetar, mai cu seamă că economia funcționează cu frâna de mână trasă”.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!