Drona rusească căzută vineri noapte pe un bloc din Galați a pus din nou în discuție capacitatea de apărare a țării de agresiunea rusească, viteza de reacție a autorităților și (ne)putința lor de a veni cu soluții în apărarea propriilor cetățeni.
Întregul eveniment s-a constituit într-un veritabil turnesol menit să devoaleze toate deficiențele, dar mai ales neputințele unui stat incapabil să se apere de pericolul rusesc.
Pericol aerian, dar nu numai, pentru că propaganda rusă nu putea rata momentul și l-a speculat pentru a lansa conspirații halucinante care au pus sub semnul întrebării chiar producerea evenimentelor de vineri noapte.
Nu în ultimul rând, aflat într-una din cele mai vulnerabile zone ale Flancului Estic, numit „Poarta Focșani”, Galațiul a arătat, dacă mai era nevoie, cât de fragilă este Moldova în fața potențialei agresiuni rusești. Și, mai ales, cât este de nepregătită să înfrunte pericolul rusesc sub toate formele sale. La nici două zile de la exercițiul NATO destinat exact unei simulări a apărării zonei.
Un interviu cu istoricul Dorin Dobrincu devoalează fotografic momentul și riscurile la care este expusă România.
PRESShub: Nici n-a căzut bine drona rusească peste Galați și au pornit deja scenariile conspiraționiste, menite să anuleze realitatea și să facă loc propagandei proruse (nu a fost dronă rusească, deși a fost identitificată de specialiști, ci ucraineană. De fapt, nici măcar nu a fost atacat Galațiul de ruși, ci românii s-au atacat singuri ca să justifice transferul de bani către Ucraina). Cum credeți că pot fi combătute toate aceste aiureli cu un succes teribil la un anumit tip de public?
Dorin Dobrincu: Fenomenul dezinformării nu este nou în România, însă în ultimii ani el s-a amplificat pe fondul tensiunilor regionale și al războiului din Ucraina. În astfel de momente, teoriile conspiraționiste circulă rapid, mai ales atunci când există neîncredere în instituții și o comunicare publică insuficientă sau întârziată.
Nu mă miră că în cazul dronei de la Galați este deformată realitatea, că se găsesc scuze pentru Rusia, vinovați sunt considerați ucrainenii, care ar trebui pedepsiți, iar unii agenți politici par să caute cu orice preț capital electoral. Acesta este rezultatul unui amestec periculos de propagandă interesată, vulnerabilitate la manipulare și lipsă de cultură civică și media, amplificate de pasivitatea politicienilor și a unor instituții ale statului.
Răspândirea acestor narațiuni conspiraționiste arată cât de fragil a devenit spațiul public românesc. În același timp, combaterea dezinformării nu se poate face prin stigmatizarea oamenilor, ci prin transparență, reacții rapide ale autorităților, educație media și recâștigarea încrederii publice. În lipsa acestora, propaganda găsește, inevitabil, un teren fertil.
PRESShub Cât de eficient și oportun vi se pare, în acest context, proiectul privind dezinformarea, lansat recent sub înaltul patronaj al președintelui Nicușor Dan, despre care s-a spus deja că a avut mai mult accente de butaforie, menite să mimeze activarea societății civile împotriva dezinformării, decât să o facă, doar pentru a atrage finanțare din mediul privat și pentru a ocupa un teritoriu strategic al statului?
Dorin Dobrincu: Proiectul privind combaterea dezinformării, lansat recent sub patronajul președintelui Nicușor Dan și însoțit de multă reclamă, ridică semne de întrebare legate de eficiența și credibilitatea sa. Orice inițiativă de acest tip poate fi utilă dacă este construită transparent, profesionist și cu obiective clare. În același timp, există riscul ca astfel de proiecte să fie percepute drept exerciții de imagine dacă nu produc rezultate concrete și dacă nu implică autentic societatea civilă, mediul academic și experți independenți.
Responsabilitatea principală în combaterea dezinformării rămâne însă la instituțiile statului. Acestea trebuie să comunice coerent și rapid, să inspire încredere publică și să devină mai transparente în propria funcționare. Din păcate, în multe situații vedem încă reacții întârziate, mesaje contradictorii și o lipsă de asumare care alimentează neîncrederea și vulnerabilitatea spațiului public.
Într-un context atât de sensibil, credibilitatea nu poate fi obținută prin lansări spectaculoase sau declarații solemne, ci prin consecvență în proiect, profesionalism și rezultate vizibile. Mă tem însă că, și de această dată, vom vedea mai ales partea de spectacol public și mai puțin rezultatele concrete de care este realmente nevoie.
PRESShub: Evenimentul de vineri noapte ne amintește, dacă mai era nevoie, de cât de expusă este România, în special Moldova – că tot se vorbea recent de „Poarta Focșani” și cât de apărată este ea. Chiar în urmă cu două zile a început cel mai amplu exercițiu militar NATO dedicat apărării „Porții Focșani”, unul din cele mai vulnerabile puncte din Flancul Estic. Credeți că atacul de vineri noapte e un test dat acesteia de Rusia în plin exercițiu NATO?
Dorin Dobrincu: Ceea ce s-a întâmplat în noaptea de 28 spre 29 mai 2026 ne arată încă o dată vulnerabilitatea României în contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Reacțiile generate au transformat acest episod într-un veritabil test de turnesol pentru spațiul public din România. În mod special, evenimentul readuce în atenție vulnerabilitatea regiunii Moldova, despre care reprezentanți ai societății civile, activiști civici și experți au avertizat în ultimii ani.
În tot acest timp, autoritățile politice și militare au preferat adesea un discurs liniștitor, formulat într-un limbaj adesea birocratic, rigid și neconvingător pentru populație. Exercițiile Armatei României și aliaților din NATO din zona Porții Focșani sunt prezentate de autorități ca fiind importante și necesare. În același timp, persistă întrebări legitime privind capacitatea reală de reacție și nivelul de protecție al regiunii aflate mai la nord, având în vedere că aici nu se întâmplă aproape nimic: nu există nicio bază cu militari NATO, capacitățile de apărare românești dislocate în regiune sunt insuficiente pentru a asigura o descurajare și o protecție credibile.
Mai mult, apărarea antidronă nu pare să fi primit atenția și resursele corespunzătoare, deși România se află de ani de zile în proximitatea unui conflict activ. Evenimentele recente ar trebui să conducă la o evaluare lucidă și fără autoamăgiri a vulnerabilităților existente.
Este posibil ca incidentul din noaptea trecută să fi reprezentat și un test pentru capacitatea de reacție a României și a NATO. Chiar și în absența unei intenții deliberate, ceea ce s-a întâmplat oferă inevitabil informații utile Federației Ruse despre timpii de reacție, comunicarea publică și mecanismele de apărare din România și din regiune. Tocmai de aceea, astfel de incidente trebuie tratate cu maximă seriozitate.
PRESShub: Ce spune evenimentul de vineri noapte despre vulnerabilitatea Moldovei? Sunteți unul, dacă nu cel mai înverșunat militant al construirii infrastructurii în Moldova, a autostrăzii ei. Ce semnal dă lipsa acestei infrastructuri pentru o eventuală invazie rusească? Ce șanse sunt să fie apărată dacă mecanismele de apărare nu au nici măcar drumuri și poduri pe care să circule?
Dorin Dobrincu: Moldova este regiunea cea mai expusă a României în fața unei eventuale agresiuni rusești. În repetate rânduri, experți și organizații civice, precum Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, au subliniat legătura directă dintre infrastructură, dezvoltare economică și apărare. Altfel spus, infrastructura nu înseamnă doar dezvoltare economică, ci și mobilitate și capacitate de reacție în situații de criză. Drumurile rapide, podurile și conexiunile moderne sunt esențiale inclusiv pentru sprijin logistic și pentru funcționarea eficientă a mecanismelor de apărare.
În ultimii ani au existat progrese în infrastructura rutieră, pe fondul presiunii exercitate de societatea civilă, de anumite forțe politice și de partenerii europeni și NATO. Cu toate acestea, decalajele istorice ale Moldovei, rezultate dintr-un cumul de factori, inclusiv al dezinteresului manifestat de centrul politic și administrativ al statului, rămân semnificative și vizibile.
Moldova este importantă nu doar din perspectivă istorico-identitară, ci și ca spațiu strategic și economic esențial pentru coeziunea României. În acest sens, regiunea nu ar trebui privită ca un simplu „buffer” sau zonă de adâncime strategică, ci ca o parte integrantă a statului, un spațiu prețios prin oamenii, comunitățile și valorile culturale și materiale aflate aici. Dezvoltarea regiunii este în sine un element de securitate.
Pentru aceasta este necesară o schimbare de perspectivă la nivelul decizional al statului român. Cei care formează acest cerc trebuie să iasă din București și să meargă frecvent adânc în teritoriul de la nord de Focșani, până la Botoșani și Suceava, tocmai pentru a înțelege terenul, oamenii și starea lor de spirit. Investițiile și planificarea strategică trebuie să reflecte importanța reală a regiunii Moldova pentru România. Aceasta se poate face inclusiv printr-o mai bună conectare a acesteia la restul țării, prin proiecte mari de infrastructură asumate pe termen lung.
Citește și: Rusia susține că nu există dovezi pentru acuzațiile privind dronele sale în statele UE
