Democrația suferă în toată Europa. Guvernul francez a folosit, în 2022, în mod repetat articolul 49.3 din Constituție, pentru a impune reforme nepopulare în Parlament. Pee 16 martie a fost a o suta oară în timpul celei de-a cincea Republică Franceză când Executivul a ales să folosească astfel de practici de a-și impune măsurile ocolind parlamentul
În aceste condiții, mulți francezi percep acum sistemul lor politic ca fiind nedemocratic.
În alte țări din Europa, s-au dezvoltat sisteme politice mai mult sau mai puțin autoritare în ultimele două decenii, în special în Polonia și Ungaria. În aproape toate țările de pe continent, partidele de extremă dreapta câștigă avânt.
O criză a democrației europene
În plus, elitele politice, în special parlamentarii, sunt aspru criticate pentru că sunt corupte, prea puțin la curent de dorințele și nevoile populației și incapabile să adopte o legislație eficientă. O serie de țări au cunoscut revolte ale tinerilor, care indică existența unei probleme sociale, inclusiv în Franța, în suburbiile sărace.
Atacurile teroriste amenință, de asemenea, societățile europene. Prin urmare, democrațiile europene sunt în criză, scrie The Conversation.
Europenii își pierd spiritul democratic
Sondajele efectuate în rândul europenilor arată că aceștia sunt departe de a fi cetățeni cu spirit democratic, așa cum se presupune că ar trebui să fie.
Cercetarea colectivă pe care cei de la The Conversation au supervizat-o se bazează pe o analiză a rezultatelor studiului European Values Studies (EVS), realizat de cercetătorii europeni o dată la nouă ani, pentru a monitoriza evoluția valorilor în diferite părți ale continentului (aproape 60.000 de persoane intervievate în 34 de țări, între 2017 și 2020).
Aproape toți europenii declară că susțin sistemul democratic, iar trei sferturi dintre ei consideră că este important să trăiască într-o țară organizată pe această bază.
57% ar dori să aibă un cuvânt mai important de spus în ceea ce privește nevoile lor la locul de muncă și în mediul lor cotidian.
Așteptările față de democrație sunt, prin urmare, ridicate.
Dar criticile și nemulțumirile sunt predominante, căci doar
- 33% dintre europeni consideră că țara lor este guvernată în mod democratic
- 20% sunt mulțumiți de modul în care funcționează sistemul politic.
14% ar accepta un regim militar
Este important să punem în perspectivă entuziasmul aparent al europenilor pentru democrație. Mulți nu o văd ca singura variantă de organizare a unei țări
De exemplu, 52% ar accepta un guvern format din experți care să ia decizii, 32% ar saluta puterea unui lider autoritar și 14% ar putea chiar susține un regim militar.
Doar 38% dintre „democrații exclusiviști” consideră că democrația este bună, iar alte sisteme sunt rele.
Pentru mare parte a populației, valorile democratice nu sunt adânc înrădăcinate.
În cazul în care ar avea loc o criză politică, un sistem antidemocratic ar părea tentant pentru mulți dintre respondenți, potrivit The Conversation.
Jumătate dintre ruși cred că supunerea față de putere este democrație
Caracteristicile centrale ale democrației reprezentative (alegeri libere, drepturi civile, egalitatea dintre bărbați și femei) sunt considerate esențiale de către majoritate.
Unele sunt, de asemenea, legate de aspecte economice. Pentru respondenți, ajutorul pentru șomeri, redistribuirea prin impozitare și egalizarea veniturilor sunt, de asemenea, aspecte esențiale ale unei democrații.
Aceste așteptări economice sunt mai mari în Europa de Sud și în Rusia.
În cele din urmă, sondajul a testat trei caracteristici considerate de obicei ca fiind nedemocratice: supunerea față de cei aflați la putere, preluarea puterii de către armată și reglementarea politicii de către autoritățile religioase.
Este adevărat că aceste valori nu sunt considerate esențiale pentru o democrație.
Dar 57% dintre ruși și 45% dintre europenii din sud consideră că supunerea față de cei de la putere este o caracteristică importantă a democrației.
Această supunere de principiu față de cei aflați la putere nu se împacă bine cu critica sau protestul, ambele fiind drepturi democratice fundamentale.
Țările nordice au cei mai mulți democrați exclusiviști
Există mult mai mulți democrați exclusiviști (adică cei care acceptă doar democrația) în țările nordice, în vestul și sudul Europei decât în estul continentului, în special în țările care au aderat la UE la începutul anilor 2000.
Atașamentul totală față de democrație nu pare să se fi schimbat prea mult în 20 de ani, conform The Conversation.
Democrația s-a consolidat în Republica Cehă, Lituania și Estonia, în timp ce în Croația și România este mult mai fragilă (doar 10% și, respectiv, 8% democrați exclusivi).
Acest lucru este problematic, având în vedere că aceste două țări sunt membre ale Uniunii Europene și, prin urmare, trebuie să respecte valorile acesteia.
În Europa de Vest, germanii și elvețienii sunt în mod clar mai atașați de democrație decât francezii. Media democraților francezi este puțim mai ridicată decât cea europeană: în timp ce 89% dintre ei consideră că democrația este un sistem bun, 48% spun același lucru pentru un guvern condus de experți, 23% sunt pentru puterea autoritară a unui om puternic și 13% pentru un guvern al armatei.
Democrația în Rusia
În Rusia, având în vedere poziția de lider a lui Putin, rezultatele sondajului ar putea fi o surpriză. Nivelul de democrați exclusiviști este la fel de ridicat în Rusia (41%) ca și în alte câteva țări europene, în special în Franța (40%).
81% dintre ruși consideră că democrația este un sistem bun, 32% ar accepta guvernul unui lider autoritar, iar 19% dintre ruși ar fi de acord cu un guvern militar.
Nivelul de sprijin pentru un regim de experți este deosebit de scăzut în comparație cu multe alte țări: doar 38% l-ar accepta.
În general, democrația în multe țări ale UE este mai fragilă decât ar putea crede multă lume. Politicienii și actorii societății civile ar trebui să ia în considerare modalități de consolidare a atașamentului cetățenilor față de sistemul democratic.
Într-un context în care reprezentanții aleși sunt puternic criticați, democrațiile trebuie să se relegitimeze.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
