Secția pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, pe 5 noiembrie, sancționarea a doi magistrați de la Curtea de Apel Pitești, Ioan Fundătureanu și Costin Andrei Stancu. Cei doi au majorat pedeapsa unui inculpat luând în calcul, printre altele, felul în care s-au comportat avocații acestuia în fața primei instanțe. Fundătureanu a fost retrogradat din gradul de curte de apel în cel de tribunal, iar lui Stancu i-a fost redusă cu zece la sută indemnizația brută lunară, pe durata unui an.
Hotărârea a fost luată cu majoritate de voturi, după o acțiune a Inspecției Judiciare. Un membru al completului a formulat opinie separată și a susținut că acțiunea trebuia respinsă pentru ambii judecători. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs la Completul de cinci judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în cincisprezece zile de la comunicare.
Dosarul de la care a pornit totul
Cazul vizează condamnarea fostului ministru Daniel Chițoiu, într-un dosar privind un accident rutier produs în decembrie 2019, în care două persoane și-au pierdut viața. Judecătoria Pitești l-a condamnat, pe 9 aprilie 2025, la trei ani de închisoare cu suspendare. În apel, pe 8 ianuarie 2026, completul format din Fundătureanu și Stancu a ridicat pedeapsa la patru ani, cu executare în penitenciar.
Inspecția Judiciară i-a trimis în judecată disciplinară pe 17 iunie 2026, acuzându-i că și-au exercitat funcția cu rea credință și că au afectat dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil.
Ce le reproșează CSM
Potrivit Consiliului, în motivarea soluției din apel s-a făcut trimitere la cererile de recuzare formulate de avocați, la sesizarea IJ și la solicitarea unor probe. Cu alte cuvinte, demersuri făcute în exercitarea dreptului la apărare au fost folosite ca argument pentru înăsprirea situației penale a clientului.
Consiliul precizează că nu a analizat dacă pedeapsa era justificată de probe sau dacă soluția era legală și temeinică, pentru că astfel de aspecte țin de activitatea jurisdicțională și de controlul prin căile de atac. Cercetarea disciplinară a vizat o singură întrebare și anume daca poate un judecător să agraveze pedeapsa cuiva din cauza conduitei avocatului său, și este aceasta o simplă eroare de interpretare sau o încălcare deliberată și gravă a legii?
De ce vorbește CSM despre rea credință
Răspunsul Secției este că nu a fost o eroare, ci o încălcare conștientă, flagrantă și nescuzabilă a unor principii elementare ale dreptului penal. Ca dovezi, Consiliul invocă mai multe elemente, respectiv caracterul explicit al raționamentului din hotărârea penală, lipsa oricărei justificări privind vreo imputabilitate a conduitei avocaților față de inculpat și faptul că, în procedura disciplinară, cei doi au continuat să susțină că o asemenea abordare este posibilă.
Pentru a-și întări poziția, CSM a invocat doctrina de specialitate și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, între care hotărârile G.I.E.M. împotriva Italiei, Nikula împotriva Finlandei și Kyprianou împotriva Ciprului, care privesc răspunderea personală și protejarea exercitării efective a profesiei de avocat. Consiliul a mai citat două hotărâri ale Curții Supreme Federale a Germaniei, din 2020 și 2025, potrivit cărora manifestările avocatului nu pot fi atribuite automat inculpatului fără o conduită personală imputabilă acestuia.
Apărarea judecătorilor a susținut că o eventuală greșeală putea fi îndreptată prin recurs în casație. CSM a respins argumentul.
Independența judecătorului și răspunderea disciplinară
Secția recunoaște că raționamentul juridic al unui magistrat, chiar imperfect, trebuie ferit de intervenția disciplinară. Răspunderea pentru interpretarea legii poate fi angajată doar în situații excepționale, cum sunt încălcările deliberate, făcute cu rea credință, sau conduitele deosebit de grave și nescuzabile. Consiliul a invocat în acest sens jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauza Comisia împotriva Poloniei, precum și hotărâri ale CEDO în cauzele Ovcharenko și Kolos împotriva Ucrainei și Bădescu și alții împotriva României.
Costin Andrei Stancu, după hotărârea CJUE din 18 mai 2021, care a reiterat prioritatea dreptului european, a decis, pe 7 iunie 2021, că Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție este ilegală. A doua zi, Curtea Constituțională a stabilit că recomandările Mecanismului de cooperare și verificare nu sunt obligatorii pentru instanțe.
Inspecția Judiciară, condusă atunci de Lucian Netejoru, a exercitat acțiune disciplinară împotriva lui Stancu, după ce un prim inspector clasase cazul și dosarul fusese redistribuit. CSM a respins acțiunea în aprilie 2022, iar Înalta Curte a menținut soluția pe 24 aprilie 2023.
În 2021, Ioan Fundătureanu, a fost unul dintre cei opt judecători cercetați de Inspecția Judiciară pentru discuții purtate pe un grup privat de Facebook al magistraților. Un membru al CSM, Claudiu Sandu, a sugerat public că actualul dosar ar putea fi o răzbunare pentru că Fundătureanu l-ar fi contracandidat pe judecătorul Bogdan Mateescu la președinția Curții de Apel Pitești.
Ce urmează
Disputa se mută acum la Înalta Curte, care va trebui să spună dacă standardul invocat de CSM, cel al unei încălcări conștiente, flagrante și nescuzabile, este îndeplinit în acest caz. Răspunsul va conta nu doar pentru cei doi magistrați, ci și pentru limitele în care conduita avocaților poate fi luată în calcul la stabilirea pedepsei.
