Secretarul general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ioana Dorobanțu, a avansat în funcție, fiind numită secretar general al ministerului prin voința ministrului Cătălin Predoiu. Legea prevede că funcția de secretar general al unui minister se ocupă prin decizie a prim-ministrului, în urma unui concurs sau prin împuternicire publicată în Monitorul Oficial. Pentru a evita această procedură, Predoiu ar fi inventat formula „desemnării” prin ordin, evitând astfel mecanismul oficial al împuternicirii.
Ioana Dorobanțu este angajată a Ministerului de Interne încă din 1990. Din 2017, adică de nouă ani, ocupă funcția de secretar general adjunct al ministerului, în calitate de înalt funcționar public.
Potrivit fișei postului, secretarul general adjunct participă la managementul superior al instituției, asigură stabilitatea funcționării Ministerului Afacerilor Interne, continuitatea conducerii și realizarea legăturilor funcționale între structurile ministerului.
Din șase în șase luni, Dorobanțu, absolventă a Universității „Titu Maiorescu”, cu licență obținută în 1997 la Facultatea de Drept a Universității din București, este menționată în Monitorul Oficial.
Cereri ministeriale
Am regăsit ordinele din decembrie 2024, când ministrul Predoiu a cerut premierului de atunci, Marcel Ciolacu, prelungirea cu încă șase luni a mandatului Ioanei Dorobanțu, solicitare aprobată ulterior.
Pe 21 iulie anul trecut, Ioanei Dorobanțu i-a expirat din nou termenul în care putea ocupa funcția, astfel că ministrul Cătălin Predoiu a transmis o adresă către premierul Ilie Bolojan pentru desemnarea chestorului-șef de poliție Ioana Dorobanțu în funcția de secretar general adjunct al MAI pentru încă șase luni. Bolojan a semnat, la rândul său, documentul.
MAI nu mai are un secretar general titular de câțiva ani. La 13 septembrie 2023, Predoiu a decis, prin ordin, că „pe perioada vacantării funcției de secretar general al MAI, secretarul general adjunct, chestor-șef de poliție Ioana Dorobanțu, este desemnată să exercite atribuțiile specifice acestei funcții”.
Delegarea de atribuții
Predoiu pare să aibă încredere deplină în subordonata sa, din moment ce i-a delegat o mare parte dintre atribuții. Potrivit unui ordin de ministru:
„Art. 1 – Se deleagă secretarilor de stat şi secretarului general dreptul de semnătură, în şi pentru viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, pentru documentele pe linie de resurse umane şi conexe acestora, promovate de Direcția Generală Management Resurse Umane, potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2 – Delegarea către secretarii de stat/secretarul general a dreptului de a semna în şi pentru ministrul afacerilor interne documentele prevăzute la art. 1 nu aduce atingere atribuțiilor acestuia privind gestiunea resurselor umane”, se arată în ordinul semnat de Predoiu.
Documentul respectiv mai cuprinde domeniile de care se ocupă Dorobanțu, precum și precizarea că „în îndeplinirea sarcinilor lor, secretarii de stat vor fi sprijiniți de subsecretarii de stat”, inclusiv de subsecretarul de stat Adrian Petcu, responsabil de relația cu Instituția Prefectului. Acesta este soțul judecătoarei Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare.
De ce mai răspunde Dorobanțu? Potrivit ordinului făcut public de sindicatul polițiștilor „Diamantul”, secretarul general este desemnat să coordoneze:
a) Direcția Generală Management Resurse Umane;
b) Direcția Generală Logistică;
c) Direcția Generală Financiară;
d) Direcția Generală Juridică;
e) Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației;
f) Direcția Fonduri Externe Nerambursabile;
g) Direcția Secretariat General;
h) Arhivele Naționale;
i) Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”;
j) Institutul de Studii pentru Ordine Publică;
k) Centrul de Psihosociologie al Ministerului Afacerilor Interne;
l) Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne;
m) Clubul Sportiv „Dinamo” București;
n) Oficiul Responsabilului cu Protecția Datelor Personale.
„Dorobanțu se împuternicește ca secretar general adjunct (de către primul-ministru, prin decizie publicată în Monitorul Oficial) și este «desemnată» (prin ordin ascuns, de Predoiu) să exercite atribuțiile funcției vacante de secretar general plin. Atenție! Și funcția de secretar general de minister se ocupă tot prin decizia prim-ministrului, pe baza unui concurs sau prin împuternicire. Dar gruparea Predoiu a făcut o combinație și a «desemnat-o» pe Dorobanțu secretar general printr-un ordin ascuns. Astfel, Dorobanțu a ajuns propria ei șefă, împărțind puterile ministrului cu Despescu și Arafat”, susține Emil Păscuț pe pagina de Facebook a sindicatului.
Cercetător și director administrativ la Muzică
Secretarul general al MAI deține o casă în Măgurele și un apartament în București. În 2023, aceasta a încasat de la MAI aproape 200.000 de lei salariu și 9.500 de lei din închirierea unui imobil.
Soțul ei, Dorel Dorobanțu, a câștigat 238.000 de lei salariu în calitate de cadru didactic și cercetător la Universitatea Politehnică din București, 18.900 de lei de la Asociația Eurocomunicare București și 6.300 de lei salariu de la Vortex Research București.
De la o altă firmă, Eurodata Advanced Consulting SRL, Dorel Dorobanțu a încasat dividende de 50.000 de lei. În plus, acesta cumulează pensia cu salariul la stat, după ce a încasat în 2023 încă 143.000 de lei de la Casa de Pensii a MAI.
Din declarația de avere a lui Dorel Dorobanțu, completată în octombrie 2024, la o lună după numire, reiese că soțul secretarului general adjunct al MAI este director general administrativ la Universitatea Națională de Muzică București.
MAI se află în centrul unui scandal după dezvăluirile Recorder privind fenomenul împuternicirilor din Poliție, metodă prin care posturile influente din sistem sunt ocupate prin delegări succesive de câte șase luni. Împuternicirile succesive sau încrucișate sunt considerate unele dintre cele mai eficiente metode de control asupra funcționarilor publici, întrucât decizia de prelungire a mandatelor depinde de voința politicienilor aflați la guvernare.
