Devine Marea Neagră un lac ruso-turc? Ce face România

Data:

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește PRESShub pe Google News

Bulgaria, România și Turcia încearcă să scadă temperatura războiului în Marea Neagră, unde circa 250 de nave comerciale au fost atacate de la începutul invaziei rusești în Ucraina, cele mai multe în anul acesta.

O navă aflată la 20 de kilometri de Sulina a cerut ajutor în această dimineață, după un incendiu izbucnit la bord. 12 marinari sunt dați dispăruți, iar incidentul a fost raportat după ce astă noapte au fost ridicate 4 avioane de luptă F-18 și F-16, imediat după ce radarele au raportat un grup de drone între Insula Șerpilor și Sulina. E al doilea eveniment de acest fel în 12 ore. Firma de risc maritim Ambrey a numărat cel puțin 45 de nave comerciale atacate în 12 luni în zone care anterior nu erau considerate cu risc ridicat, față de niciuna în perioada precedentă.

În august, războiul aerian a redus cu două treimi exporturile de cereale atât ale Ucrainei, cât și ale Rusiei, iar Moscova a respins armistițiul naval oferit de Kiev. În același timp, Camera de Comerț Maritim din Turcia a numărat la finele lunii septembrie 226 de nave civile atacate de la începutul războiului, din care peste 70% în 2026. 30 de nave cu proprietari turci au fost lovite din iunie încoace, potrivit datelor de la Ankara.

Atacuri în zonele economice exclusive din Marea Neagră

Dronele din războiul ruso-ucrainean amenință tot mai mult litoralul României și Bulgariei, în vreme ce Turcia consideră atacurile asupra vaselor comerciale „inacceptabile”. Consiliul Consultativ pentru Securitate Națională de la Sofia a calificat atacurile drept „încălcare gravă a dreptului internațional” și a cerut consultări urgente încă de săptămâna trecută cu Bucureștiul și Ankara. Bulgaria și România au cerut deja împreună sprijin din partea Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă. Președinta bulgară Iliana Iotova a spus că a pregătit împreună cu românii și turcii un document comun pentru a pune Marea Neagră pe agenda reuniunii liderilor UE, care începe azi, cu obiectivul unui moratoriu asupra folosirii dronelor împotriva navelor comerciale și infrastructurii civile.

În zona economică exclusivă a Bulgariei, 4 nave au fost lovite în 8 zile. Pe 6 octombrie a fost primul atac asupra unei nave sub pavilion Togo, care s-a scufundat, iar apoi asupra unui vapor sub steag Palau, care a luat foc. Ambele aveau armatori turci și au fost lovite de drone aeriene și navale. Între 12 și 13 octombrie, un alt vas, deținut de o companie ucraineană, a fost lovit la 20 de kilometri de Byala și un altul la 25 de kilometri de Krapets.

În România, la începutul lui iunie, o dronă ucraineană scăpată de sub control a explodat controlat în apropierea portului Constanța, iar pe 11 august două drone Gerbera au fost distruse în apropierea platformei Neptun Deep. Apoi, pe 20 august, o dronă navală rusească încărcată cu explozibil a fost detectată la circa 100 de kilometri de Constanța și distrusă de un F-16. Pe 5 octombrie, o navă a unui armator turc încărcată în Ismail cu porumb s-a scufundat la circa 10 kilometri de platforma Pescăruș și la circa 25 de kilometri de țărm. Pe 14 octombrie, lângă Sulina, în apele teritoriale românești, o navă goală sub pavilion Comore a luat foc, în timp ce mai multe drone au intrat în spațiul aerian românesc.

Continuarea, în Deutsche Welle

Citește și: Când ÎCCJ se judecă la ÎCCJ. Instanța supremă a decis că „actualul” Guvern trebuie să plătească restanțe salariale de 1 miliard de euro magistraților

(Sursa foto: Forțele Navale Române / Facebook)

spot_imgspot_img
Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related