Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) este așteptată să pronunțe joi, 15 octombrie, decizia în procesul privind plata restanțelor salariale ale magistraților, în valoare de aproximativ 4,8 miliarde de lei. Instanța supremă a amânat de șapte ori pronunțarea în dosarul în care Guvernul și Ministerul Finanțelor contestă obligația de a asigura integral fondurile necesare achitării acestor drepturi.
Procesul a fost inițiat după ce Curtea de Apel București a obligat Executivul și Ministerul Finanțelor să asigure banii pentru plata unor drepturi salariale restante, scadente în 2026. Între timp, premierul interimar Ilie Bolojan a încercat să sesizeze Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și instanța supremă, însă CCR a respins cererea ca inadmisibilă. Hotărârea urmează a fi luată de judecătorii Violeta Chiriac, Mădălina Elena Vladu-Crevon și Emilian Meiu, magistrați care judecă în recurs dosarul privind plata unor drepturi salariale restante către magistrați.
Curtea de Apel București a obligat Guvernul să asigure banii
Pe 5 mai 2026, în ziua în care Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis, Curtea de Apel București a admis cererea formulată de ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare plății restanțelor salariale ale magistraților, scadente în cursul acestui an.
Instanța a respins ca neîntemeiate excepțiile invocate de pârâți și a admis cererea accesorie formulată de Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial.
Totodată, judecătorii au respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale și ca neîntemeiată cererea de recuzare a judecătoarei Ramona Bușu, formulată de Ministerul Finanțelor.
Guvernul și Ministerul Finanțelor au contestat obligația de a asigura integral fondurile necesare, iar litigiul a ajuns la instanța supremă.
Bolojan a vrut să reducă cheltuielile pentru plata drepturilor câștigate în instanță
Conflictul a devenit public în luna martie, când Ilie Bolojan a anunțat că, în urma discuțiilor din coaliție privind pachetul social propus de PSD, s-a convenit reducerea unor cheltuieli bugetare care vizau plata drepturilor salariale obținute de magistrați prin hotărâri judecătorești.
„Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți”, declara Bolojan.
Pe 2 iulie, acesta a anunțat că Guvernul a sesizat CCR pentru soluționarea unui presupus conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ.
Premierul susținea că instanța supremă ar fi intervenit în atribuțiile Executivului și ale Legislativului în privința gestionării bugetului public.
„Puterea judecătorească nu are legitimitatea și nici competența tehnică de a stabili cum se distribuie banii dintr-un buget general consolidat”, afirma Bolojan.
El a susținut că instanța s-ar fi substituit puterilor executivă și legislativă în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice, argumentând că rolul judecătorilor este să interpreteze și să aplice legislația în vigoare.
La acel moment, reprezentanții ÎCCJ au calificat drept „fără precedent” situația în care una dintre părțile unui proces acuză instanța, înainte de soluționarea litigiului, că ar fi acționat neconstituțional și și-ar fi depășit competențele.
CCR a respins sesizarea Guvernului
Pe 7 octombrie 2026, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă cererea lui Ilie Bolojan privind conflictul juridic de natură constituțională dintre Guvern și ÎCCJ.
Judecătorii constituționali au arătat că procedura prevăzută de articolul 146 litera e) din Constituție nu poate fi folosită pentru contestarea hotărârilor judecătorești și nu poate transforma CCR într-o instanță de control judiciar.
Potrivit Curții, argumentele Guvernului vizau aspecte care țin de activitatea instanței, inclusiv soluționarea cererii de recuzare, ritmul judecății, calificarea cauzei ca urgentă, termenul de executare, penalitățile stabilite și interpretarea normelor legale aplicabile.
Aceste chestiuni privesc legalitatea și temeinicia hotărârilor judecătorești și pot fi analizate prin căile de atac prevăzute de lege, nu prin mecanismul conflictului constituțional.
CCR a mai precizat că nu are competența de a cenzura sau reforma hotărârile judecătorești, făcând trimitere la propria jurisprudență, inclusiv la Decizia nr. 988 din 1 octombrie 2008.
În consecință, Curtea a concluzionat că sesizarea Guvernului urmărea, în realitate, reformarea unei soluții pronunțate de o instanță, obiectiv incompatibil cu atribuțiile sale constituționale.
ÎCCJ susține că hotărârile judecătorești trebuie respectate
După decizia CCR, reprezentanții ÎCCJ au susținut că sesizarea Guvernului a pus în discuție dreptul de acces la instanță al unei categorii profesionale, respectiv magistrații.
Instanța supremă a subliniat că pierderea unui litigiu nu îl transformă într-un conflict constituțional și că CCR nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești. „Soluția pronunțată reafirmă o regulă esențială a statului de drept: hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional”, au transmis reprezentanții ÎCCJ.
Decizia a eliminat astfel calea procedurală aleasă de Guvern pentru a contesta, în fața CCR, demersul instanței supreme. Litigiul privind plata efectivă a restanțelor salariale rămâne însă în sarcina instanțelor judecătorești.
