Între 24 și 27 iulie 2026, pătrunderea și doborârea unor drone rusești în spațiul aerian al României a generat nu doar o reacție militară și diplomatică, ci și un val de mesaje menite să provoace neîncredere, teamă și confuzie. În spațiul informațional de limbă rusă, incidentele au fost negate, reinterpretate sau folosite pentru a ridiculiza capacitatea României și a NATO de a apăra teritoriul național. În paralel, pe rețelele sociale din România a circulat falsul potrivit căruia dronele ar fi intrat în țară cu aprobarea președintelui, arată o analiză a platformei Digital Forensic Team.
Pentru a înțelege cum au fost exploatate informațional aceste incidente, Digital Forensic Team a analizat 4.635 de rezultate colectate cu ajutorul platformei Meltwater în perioada 24 iulie-3 august 2026. După filtrarea manuală și automatizată a zgomotului, au rămas 2.019 elemente direct legate de subiectul doborârii dronelor în România. Dintre acestea, 119 au inclus cel puțin o narațiune propagandistică, iar 44 au promovat-o direct sau au prezentat-o într-un cadru editorial manipulator.
În același timp, analiza mai arată că principalul mesaj propagandistic promovat pe canalele de limbă rusă nu s-a limitat doar la negarea originii rusești a dronelor. Mult mai răspândită fusese încercarea de a prezenta apărarea anti-aeriană românească și aliată la frontiera estică a NATO drept costisitoare, ineficiente sau chiar ridicole. Concret, mesajul dominant al propagandei ruse a pus accentul pe prețul prea mare al rachetelor folosite pentru doborârea unor drone ieftine, pe numărul prea mic de piloți, pe existența unor false „ratări” ale țintelor și a NATO descris drept absent și inept pe flancul estic. Totodată, datele mai indică o distribuție repetitivă și sincronizată a unor texte aproape identice, fără ca aceste elemente, dacă le luăm separat, să demonstreze existența vreunei campanii coordonate de tip CIB.
Cifrele mari nu înseamnă neapărat o campanie
Corpusul inițial de date conținea 4.635 de rezultate. Dintre acestea, doar 2.019 aveau o legătură reală cu incidentele, reacțiile oficiale sau discuția despre apărarea spațiului aerian al României. În interiorul acestui corpus relevant, doar 119 elemente au inclus una sau mai multe narațiuni propagandistice. Iar dintre cele 119, doar 44 au promovat direct afirmația ori au folosit un cadru editorial manipulator și/sau propagandistic.
Citește analiza integrală pe platforma Digital Forensic Team
(Sursa imagine: Radu Miruță / Facebook)
