Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) a Universității din București a lansat marți, 16 iunie, rezultatele studiului „Digital News Report 2026”, realizat în parteneriat cu Reuters Institute for the Study of Journalism de la Universitatea Oxford. Evenimentul a marcat zece ani de colaborare între cele două instituții prin cea de-a zecea ediție a raportului dedicată României.
Conferința a fost moderată de jurnalista lect. univ. dr. Emilia Șercan, care a subliniat principalele tendințe identificate în raport: o scădere istorică a încrederii în știri, migrarea publicului către platformele video și creatorii independenți de conținut, dar și menținerea televiziunii ca sursă importantă de informare.
Totodată, Emilia Șercan a evidențiat rolul jurnalismului în viața civică, în contextul fenomenelor de dezinformare și al presiunilor din partea sferei politice.
Coordonatoarea Digital News Report România, prof. univ. dr. Raluca Radu, a explicat că studiul reprezintă cel mai amplu proiect internațional și multianual dedicat audiențelor digitale de știri și informație. Potrivit acesteia, ediția din 2026 este cea de-a 15-a la nivel global și a 10-a care include România.
„Digital News Report” analizează comportamentul publicului din 48 de piețe media, fiecare țară fiind reprezentată printr-un eșantion de cel puțin 2.000 de persoan.
Platforme sociale vs media “tradițională”
Datele arată că platformele sociale continuă să își consolideze poziția ca surse de informare și opinie, depășind în multe cazuri redacțiile tradiționale. La nivel global, încrederea în știri a scăzut cu trei puncte procentuale față de anul precedent.
Referindu-se la contextul românesc, Raluca Radu a menționat că în perioadele marcate de evenimente importante publicul s-a reorientat către redacții pentru a înțelege mai bine actualitatea.
Ea a oferit ca exemple publicații precum Snoop, Recorder și PressOne, care au dezvoltat proiecte de investigație apreciate de public.
Lect. univ. dr. Antonia Matei a prezentat date privind încrederea în presă în România. Potrivit acesteia, tendința de scădere începută în 2021 continuă, aproape 40% dintre respondenți declarând că nu au încredere în presă. De asemenea, a crescut procentul celor care nu știu dacă au sau nu încredere în instituțiile media. În ceea ce privește încrederea în brandurile de presă, unele instituții media au înregistrat scăderi față de anii anteriori.
La rândul său, lect. univ. dr. Manuela Preoteasa a prezentat date privind interesul pentru știri. Concluziile arată o diminuare a interesului publicului pentru consumul de informații, fenomen observat și în alte state europene. Totodată, majoritatea respondenților afirmă că preferă accesul la informații neutre, în timp ce aproximativ 26% caută surse care sunt în acord cu propriile opinii.
În cadrul dezbaterii, jurnalista ProTV Andreea Esca a vorbit despre responsabilitatea socială a presei și despre importanța comunicării corecte și oneste a informațiilor. Ea a subliniat că jurnalismul presupune verificarea surselor și asumarea responsabilității pentru informațiile publicate.
Jurnalista de investigație Andreea Pocotilă a evidențiat rolul jurnalismului de investigație în informarea publicului și în mobilizarea civică. Aceasta a afirmat că există o legătură între investigațiile jurnalistice și implicarea cetățenilor în problemele de interes public, considerând că dezvoltarea departamentelor de investigație poate contribui la recâștigarea încrederii publicului în presă.
Conferința s-a încheiat cu intervențiile Adrianei Săftoiu, președinte-director general al Societății Române de Televiziune, și ale lui Robert Schwartz, președinte-director general al Societății Române de Radiodifuziune. Cei doi au abordat tema încrederii publicului în instituțiile media finanțate de stat, subliniind rolul televiziunii și radioului public în furnizarea unor informații verificate și echilibrate.
Ediția aniversară a Digital News Report România a oferit o imagine de ansamblu asupra transformărilor din consumul de știri și a relației dintre public și mass-media.
Încrederea este cheia
Concluzia: în contextul schimbărilor tehnologice și al creșterii influenței platformelor digitale, credibilitatea, verificarea informațiilor și responsabilitatea jurnalistică rămân elemente esențiale pentru viitorul presei.
