Nivelul Dunării continuă să scadă, iar debitul fluviului la intrarea în România ar urma să ajungă în următoarele zile la aproximativ 1.400 de metri cubi pe secundă, o valoare apropiată de minimul istoric înregistrat în 1985, avertizează Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA).
Pentru luna august, debitul mediu multianual al Dunării este de aproximativ 3.900 de metri cubi pe secundă, ceea ce arată cât de mult este redus în prezent aportul de apă.
Potrivit hidrologilor, în aval de Porțile de Fier debitul va continua să scadă ușor în perioada următoare și se va menține în jurul acestei valori până pe 9 august.
Scăderea nivelului Dunării începe să pună presiune și pe producția de energie. Administrația Națională „Apele Române” avertizează că, în zona Cernavodă, nivelul apei scade cu aproximativ 2-3 centimetri pe zi. În condițiile actuale, centrala nucleară poate funcționa la limită încă aproximativ patru-cinci zile, înainte ca situația să devină mai dificilă.
Centrala de la Cernavodă folosește apa Dunării pentru sistemele de răcire, iar nivelurile foarte scăzute ale fluviului pot afecta capacitatea de preluare a apei necesare funcționării în condiții optime.
Starea de alertă, o măsură ineficientă?
Săptămâna trecută, guvernul interimar Bolojan a decretat stare de alertă pentru întreaga lună august, din cauza scăderii producției de energie electrică provocată de secetă și debitul scăzut pe râuri și pe fluviul Dunărea. Iar canicula continuă: toată țara se va afla sub alerte de caniculă și disconfort termic marți și miercuri, iar temperaturile maxime se vor încadra între 31 și 41 de grade, conform Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), citată de Agerpres.
În aceste condiții, guvernul a apelat la consumatorii industriali să reducă seara consumul, în orele de vârf. „Din 2009, după criza financiară”, cel mai mare consum de energie revine privaților, nu consumatorilor industriali, comenta luni la RFI.Romania, experta în energie, Eugenia Gusilov, directoarea singurului think-tank independent specializat pe probleme energetice, ROEC.
La rândul său, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), atrage atenția că reducerea voluntară a consumului de energie electrică ar putea aduce cel mult 100-200 MW, insuficient pentru a acoperi un posibil deficit de până la 2.500 MW în orele de vârf.
„România nu a ajuns aici pentru că populația pornește mașina de spălat la ora 20:00 și nici pentru că o fabrică refuză să-și sacrifice producția gratuit. A ajuns aici după ani în care s-au închis capacități securitare, s-au construit capacități nesecuritare fără stocare, s-a ignorat flexibilitatea consumului și s-a sperat că importul va exista întotdeauna. Acum, când importul devine scump și nesigur, Guvernul descoperă solidaritatea. Dar solidaritatea cerută numai unora, în timp ce pierderile rămân exclusiv la ei, nu mai este solidaritate. Este naționalizarea responsabilității și privatizarea pagubelor”, mai argumentează Dumitru Chisăliță.
Soluții de moment, o soluție „miraculoasă” cum spune Eugenia Gusilov, în afară de economisirea energiei, fie că este vorba de privați sau industrie, nu există, sunt de acord ambii experți.
Ungaria oprește centrale de la Paks
Situația din România nu este unică. În Ungaria, scăderea record a nivelului Dunării a dus deja la oprirea centralei nucleare de la Paks, care asigură aproximativ 40% din producția de electricitate a țării.
„Întrucât sistemul nostru energetic va fi supus unei presiuni uriașe, îi rog pe toți să fie și mai atenți unii cu alții începând de luni”, a transmis premierul Péter Magyar într-un mesaj video adresat populației.
Avertismentul vine după ce premierul anunțase, în weekend, că ultimele reactoare aflate încă în funcțiune la centrala nucleară de la Paks, situată la sud de Budapesta, vor fi oprite din cauza scăderii continue a nivelului Dunării, fluviu din care centrala preia apa necesară răcirii reactoarelor.
„Din cauza scăderii suplimentare a nivelului Dunării, mâine centrala va fi oprită complet pentru prima dată în cei 44 de ani de funcționare”, a scris Magyar sâmbătă.
Construită în perioada sovietică, centrala de la Paks reprezintă pilonul principal al sistemului energetic ungar. Pierderea acestei capacități de producție a determinat autoritățile să introducă măsuri naționale de economisire a energiei și a atras oferte de sprijin din partea statelor vecine.
O oprire prelungită ar afecta grav alimentarea cu energie electrică a Ungariei, într-un moment în care prognozele anunță temperaturi de peste 40 de grade Celsius la Budapesta în cursul săptămânii viitoare, pe fondul valului de căldură și al secetei care afectează o mare parte a Europei.
Péter Magyar a avertizat că oprirea centralei poate genera o situație de urgență energetică într-o perioadă cu un consum ridicat specific verii.
„Începând de luni se poate instala o situație de criză energetică. Vor fi necesare măsuri coordonate și autocontrol pentru a evita consecințe mai grave”, a declarat premierul.
Guvernul ungar a cerut gospodăriilor și companiilor să reducă consumul de electricitate în intervalul de vârf, între orele 17:00 și 22:00, recomandând limitarea utilizării aparatelor de aer condiționat și a mașinilor de spălat.
Autoritățile au pregătit și un plan de urgență care prevede restricționarea temporară, prin rotație, a consumului de energie în unitățile industriale, concomitent cu creșterea producției la celelalte centrale electrice.
Comisia Europeană a anunțat încă de vineri că monitorizează îndeaproape evoluția situației și este pregătită să convoace o reuniune de urgență a Grupului de coordonare pentru energie electrică al Uniunii Europene, în contextul opririi centralei de la Paks.
(FOTO: Inquam Photos / Ovidiu Micsik)
