Discrepanțe uriașe. Un judecător de la ÎCCJ soluționează sute de dosare pe an, unul de la judecătorie, de 3 ori mai mult

Raportul privind starea justiției pe anul 2025 arată o discrepanță majoră între volumul de muncă al magistraților din instanțele supreme și cel al colegilor lor de la tribunale și judecătorii, unde schema neocupată împinge încărcătura pe judecător la cote de câteva ori mai mari decât la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).

La instanța supremă, schema de 122 de posturi a fost ocupată în proporție de 94,26% în 2025 (115 posturi efectiv ocupate). În aceste condiții, un judecător din completurile de 3 judecători — formula obișnuită de lucru — a avut pe rol, în medie, 497 de dosare pe an, dintre care a soluționat efectiv 375. La completurile de 5 judecători, media a fost de doar 27 de dosare pe rol și 12 soluționate, iar la completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, 104 dosare pe rol și 68 soluționate.

Citește și: Beșu îi răspunde lui Alin Ene: „Pare că deja are opinii despre dosarul meu disciplinar”

Tribunalele, sub presiune tot mai mare

Situația se schimbă la nivelul tribunalelor. În 2025, încărcătura medie a fost de 964 de dosare pe judecător — de aproape două ori mai mare decât la ICCJ — iar raportată la schema de personal, de 726 de dosare. Cauza principală este subocuparea posturilor: doar 72,28% din schema națională a tribunalelor a fost acoperită anul trecut, iar numărul judecătorilor efectiv în activitate a scăzut de la 1.431 în 2020 la 1.230 în 2025, o reducere de aproape 15% în cinci ani.

Cele mai încărcate tribunale din țară au fost:

• Tribunalul Galați — 1.937 de dosare pe judecător (deficit de 23 de judecători, schemă ocupată în proporție de doar 43,25%; dacă schema ar fi fost completă, încărcătura ar fi scăzut la 840 de dosare);
• Tribunalul București — 1.597 de dosare pe judecător (deficit de 51 de judecători, schemă ocupată 80,5%);
• Tribunalul Suceava — 1.496 de dosare pe judecător (deficit de circa 18 judecători, schemă ocupată 59%).

La polul opus, cele mai puțin încărcate au fost Tribunalul Covasna (487 de dosare pe judecător), Tribunalul Vrancea (613) și Tribunalul Sibiu (616).

Citește și: Ce arată Raportul privind starea justiției pe 2025. Judecătoriile, singurele instanțe cu dosare în creștere

Judecătoriile, cel mai afectat palier

Cea mai gravă situație se înregistrează la judecătorii, unde încărcătura medie pe judecător a ajuns la 1.479 de dosare, iar pe schemă, la 1.180. Practic, un judecător de la o judecătorie aglomerată gestionează, pe hârtie, de trei ori mai multe dosare decât un coleg din completurile de 3 judecători de la ICCJ.

Cele mai încărcate judecătorii din 2025 au fost Urziceni (3.059 dosare/judecător), Bolintin Vale (2.772) și Buftea (2.739). Raportul arată că, dintre cele 90 de judecătorii cu încărcătură peste media națională, la două treimi dintre ele (60) schema de personal a fost ocupată sub 85%.

Citește și: Procurorul CSM Claudiu Sandu, acuzații dure după ce judecătoarea din dosarul Negoiță a fost schimbată: „Astăzi ne uităm cum infractorii scapă”

Concluzia raportului

Documentul subliniază o legătură directă între gradul de ocupare a schemelor și nivelul de încărcare al judecătorilor: instanțele cu deficit cronic de personal — mai ales tribunalele și judecătoriile mici sau mijlocii din provincie — ajung să suporte, cu un număr redus de magistrați activi, un volum de dosare comparabil sau chiar superior celui de la instanțe mult mai bine încadrate. În timp ce ÎCCJ funcționează aproape de capacitatea maximă a schemei sale, la baza sistemului judiciar deficitul de judecători amplifică an de an presiunea asupra celor rămași în activitate, cu efecte directe asupra duratei de soluționare a cauzelor și asupra satisfacției justițiabililor.

(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)