Oprirea controlată a Unității 1 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, determinată de nivelul extrem de scăzut al Dunării, readuce în discuție vulnerabilitatea infrastructurii energetice la fenomenele climatice severe. Agent Green cere analizarea situației în CSAT, un audit național de reziliență energetică și investiții accelerate în energie regenerabilă, rețele și capacități de stocare.
Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în dimineața zilei de 28 iulie, din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, pe fondul secetei severe.
Nuclearelectrica a precizat că măsura a fost luată preventiv, conform procedurilor aplicabile în asemenea situații, pentru menținerea marjelor de siguranță. Compania a subliniat că oprirea unității nu a avut efecte asupra securității nucleare, personalului sau mediului.
Evenimentul a determinat organizația de mediu Agent Green să retransmită Președintelui României, Guvernului, Consiliului Suprem de Apărare a Țării și instituțiilor responsabile de energie și apă un memorandum actualizat privind tratarea schimbărilor climatice drept risc de securitate națională.
Citește și: Păcatul fondator și cele 3 crize suprapuse din energie
Dunărea a coborât la aproximativ o treime din debitul obișnuit
Datele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor arătau că, la 1 august, debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, coborâse la 1.550 de metri cubi pe secundă, față de media multianuală de 4.700 de metri cubi pe secundă pentru luna iulie.
Prognoza pentru intervalul 1–8 august indica o nouă scădere, până la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă, mult sub media multianuală de 3.900 de metri cubi pe secundă aferentă lunii august.
Nuclearelectrica anunțase, pe 29 iulie, că și Unitatea 2 ar putea fi oprită, dacă parametrii asociați nivelului Dunării s-ar fi apropiat de limitele admise. După verificările efectuate în noaptea de 29 spre 30 iulie, specialiștii centralei au stabilit însă că Unitatea 2 poate continua să funcționeze în siguranță.
În ultimul raport operațional publicat pe această temă, Nuclearelectrica arăta că Unitatea 1 rămânea într-o stare oprită sigură, iar Unitatea 2 continua temporar să livreze energie în Sistemul Energetic Național, sub monitorizarea permanentă a parametrilor de funcționare.
Agent Green: „Seceta a intrat în camera de comandă a sistemului energetic”
Agent Green susține că oprirea controlată nu reprezintă un incident nuclear și demonstrează că procedurile de securitate au funcționat. Organizația consideră însă că situația scoate în evidență lipsa unei planificări energetice adaptate schimbărilor climatice.
„La 24 martie am transmis Președintelui României un memorandum complex de 63 de pagini în care am cerut ca schimbările climatice, apa și energia să fie tratate împreună, ca problemă de securitate națională. Nu am primit un răspuns de fond. Patru luni mai târziu, unul dintre scenariile avertizate a devenit realitate: seceta a intrat în camera de comandă a sistemului energetic”, a declarat Gabriel Păun, președintele Agent Green.
Potrivit organizației, crizele energetice nu încep în momentul în care o capacitate de producție este oprită, ci sunt pregătite de ani de secetă, de concentrarea producției în câteva puncte și de amânarea investițiilor în surse alternative, stocare și modernizarea rețelelor.
Memorandumul inițial, transmis în luna martie, susținea că riscurile climatice, hidrologice, agricole și energetice trebuie gestionate într-un sistem comun de analiză și răspuns instituțional. Agent Green afirmă că nu a primit până acum un răspuns de fond la propunerile formulate.
Reducerea nuclearului, propusă doar după instalarea capacităților alternative
Agent Green nu solicită închiderea imediată a reactoarelor și nici înlocuirea energiei nucleare cu producție pe bază de cărbune sau gaze. Organizația propune o reducere etapizată și predictibilă a ponderii nuclearului, condiționată de instalarea prealabilă a capacităților alternative.
Acestea ar urma să includă centrale solare și eoliene, baterii, interconexiuni, rețele modernizate, flexibilizarea consumului și hidrocentrale cu acumulare prin pompare. În viziunea organizației, fiecare capacitate retrasă din sistem trebuie înlocuită înainte de oprire, pentru a nu provoca deficit de energie sau creșterea dependenței de importuri și combustibili fosili.
Poziția Agent Green intră însă într-o dezbatere energetică mai amplă. Proiectul de retehnologizare a Unității 1 are ca obiectiv prelungirea duratei de funcționare pentru încă un ciclu de viață și modernizarea sistemelor de securitate.
Banca Europeană de Investiții a aprobat pentru acest proiect o finanțare de aproximativ 800 de milioane de euro, în condițiile în care costul total estimat este de 3,2 miliarde de euro. Evaluarea BEI menționează printre riscurile fazei de operare inclusiv presiunea exercitată de perioadele de secetă, dar consideră că efectele pot fi gestionate prin măsuri de monitorizare și reducere a impactului.
Agent Green solicită ca asemenea proiecte să fie evaluate printr-o comparație publică a costurilor pe întregul ciclu de viață, care să cuprindă finanțarea, consumul de apă, durata construirii, dezafectarea și gestionarea combustibilului uzat.
Nuclearelectrica arată că acesta este păstrat cel puțin șase ani în bazinele reactoarelor, după care este depozitat în sistem uscat, pentru o perioadă de 50 de ani, în Depozitul Intermediar de Combustibil Ars – DICA.
Hidrocentralele cu acumulare prin pompare, propuse ca „baterii” ale sistemului
Una dintre principalele soluții promovate de Agent Green este dezvoltarea hidrocentralelor cu acumulare prin pompare, cunoscute prin abrevierea CHEAP.
Aceste instalații nu produc energie suplimentară, ci permit stocarea ei. Atunci când centralele solare și eoliene produc mai mult decât consumă sistemul, energia este folosită pentru pomparea apei într-un rezervor aflat la o altitudine mai mare. Când cererea crește, apa este eliberată prin turbine, iar energia este livrată în rețea.
Departamentul pentru Energie al Statelor Unite descrie aceste instalații drept echivalentul unor baterii de mari dimensiuni. Sistemele în circuit închis utilizează două rezervoare care nu au o legătură hidrologică permanentă cu un râu sau cu un alt curs natural de apă.
Agent Green propune folosirea cu prioritate a lacurilor de acumulare existente, carierelor, fostelor exploatări miniere și terenurilor industriale, precum și amplasarea instalațiilor în afara ariilor naturale protejate. Organizația susține că astfel ar putea fi evitată construirea unor noi baraje pe râurile încă neamenajate.
Ca exemplu este prezentat complexul Malta–Reißeck din Austria, unde modernizarea și extinderea instalațiilor au dus capacitatea totală de turbinare la peste 1.500 MW. Operatorul austriac VERBUND prezintă complexul drept una dintre infrastructurile esențiale pentru echilibrarea producției variabile provenite din energie solară și eoliană.
La nivel mondial, hidrocentralele cu acumulare prin pompare furnizează peste 90% din volumul stocării de electricitate, potrivit International Hydropower Association și Eurelectric.
„Spunem da energiei care rezistă la secetă, reduce importurile și nu transferă factura generațiilor viitoare. România nu trebuie să aștepte următoarea situație de panică”, a declarat Gabriel Păun.
Șase măsuri solicitate autorităților
Agent Green cere convocarea unei analize în CSAT și includerea explicită a riscurilor climatice, hidrologice și energetice în Strategia Națională de Apărare a Țării.
Organizația mai solicită realizarea unui audit național de reziliență energetică, bazat pe simularea unor crize simultane de climă, apă și energie, precum și elaborarea, în maximum șase luni, a unei strategii naționale pentru hidrocentralele cu acumulare prin pompare.
Alte propuneri vizează accelerarea investițiilor în energie solară și eoliană, baterii, rețele, interconexiuni și eficiență energetică, realizarea unei comparații independente între marile opțiuni de producție și stabilirea unui calendar de reducere etapizată a ponderii nucleare, numai după instalarea capacităților curate și de stocare necesare.
„România chiar nu mai are luxul de a alege între natură, climă și energie. Apa care dispare din Dunăre arată că sunt una și aceeași problemă”, a concluzionat președintele Agent Green.
Oprirea Unității 1 arată, pe de o parte, că mecanismele preventive de securitate nucleară au fost aplicate. Pe de altă parte, situația pune în fața autorităților o întrebare strategică: cât de pregătit este sistemul energetic pentru perioade repetate de secetă, caniculă și reducere severă a resurselor de apă?
(FOTO: Inquam Photos / George Călin)
