Într-un interviu acordat în direct de la Bruxelles pentru PRESShub, europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European și co-raportor pentru viitorul buget al Uniunii Europene, a oferit o analiză detaliată asupra provocărilor financiare și politice care vor defini următorul deceniu european. Discuția, moderată de jurnaliștii Lina Grâu și Dan Ionescu, a punctat teme critice: de la securizarea parcursului european al Republicii Moldova în fața ingerințelor rusești, până la redefinirea priorităților bugetare ale UE după 2028.
Republica Moldova, între ambiție și reforme riguroase
Unul dintre subiectele centrale ale discuției a fost realismul obiectivului asumat de Chișinău de a adera la Uniunea Europeană până în anul 2030. Deși acest termen nu este încă unul oficial asumat de instituțiile europene, Siegfried Mureșan consideră că stabilirea unui astfel de orizont este „foarte utilă”, deoarece accelerează ritmul negocierilor de ambele părți.
Europarlamentarul a subliniat că, dacă reformele vor continua cu viteza implementată de la preluarea guvernării de către forțele proeuropene în 2021, ținta este realizabilă. „Republica Moldova va deveni stat membru cu drepturi depline”, a afirmat Mureșan, menționând că Uniunea însăși va fi mai sigură și mai stabilă cu Moldova în interiorul său.
Un aspect tehnic important este „decuplarea” de facto a parcursului Moldovei de cel al Ucrainei în faza negocierilor. Deși au pornit împreună, procesele sunt acum bilaterale și bazate pe merite individuale, ceea ce înseamnă că dificultățile specifice unui stat nu vor bloca progresul celuilalt.
Amenințările hibride și lecția Chișinăului pentru Europa
În contextul ingerințelor Federației Ruse, Mureșan a avertizat că Republica Moldova este un teren de testare pentru tehnici noi de manipulare, inclusiv propagandă generată cu ajutorul inteligenței artificiale. Uniunea Europeană este conștientă că aceste mecanisme folosite la Chișinău vor fi exportate către statele membre în anii următori.
„Lecțiile în această situație sunt date de colegii de la Chișinău”, a punctat europarlamentarul, subliniind că UE are de învățat din modul rapid în care autoritățile moldovene au informat cetățenii despre riscuri. Sprijinul european va continua să vizeze securizarea spațiului cibernetic și întărirea capacităților de apărare.
În arhitectura financiară post-2028, securitatea devine prioritate zero
În calitate de co-raportor pe dosarul viitorului buget european (2028-2034), Siegfried Mureșan a explicat schimbarea de paradigmă în alocarea fondurilor. Dacă în exercițiile anterioare accentul era pus aproape exclusiv pe coeziune și agricultură, noul buget va trebui să integreze priorități noi:
- Apărare și securitate cibernetică;
- Protecția frontierelor și securitate energetică;
- Cercetare și inovare în domeniul militar.
Mureșan a subliniat că Parlamentul European nu va accepta un buget „prea mic sau insuficient”. În timp ce Comisia Europeană a propus un prag de 1,15% din venitul național brut al statelor membre, Parlamentul solicită o creștere de 10% peste această propunere pentru a acoperi atât noile priorități, cât și pe cele tradiționale (politica agricolă și de coeziune).
Mizele pentru România sunt credibilitatea și proiectele cu „utilitate duală”
Pentru România, miza negocierilor este dublă: menținerea fondurilor pentru infrastructură și agricultură, concomitent cu finanțarea securității. Din 2007 până în prezent, România a plătit 35 de miliarde de euro la bugetul UE și a absorbit 110 miliarde, primind practic 3 euro pentru fiecare euro contribuit.
Siegfried Mureșan a atras atenția că, pentru a păstra acest flux de capital în contextul noilor priorități, România trebuie să propună proiecte cu „întrebuințare duală” (civilă și militară). De asemenea, a subliniat importanța credibilității guvernului de la București în aceste negocieri, arătând că sprijinul pentru Republica Moldova depinde direct de cât de influentă și serioasă este România la nivel european.
În calendarul negocierilor, 2026 este anul decisiv
Obiectivul stabilit la nivelul Parlamentului European este ajungerea la un acord între instituții până la finalul anului 2026. Acest calendar este vital pentru a oferi statelor membre și beneficiarilor un an întreg de pregătire, astfel încât absorbția fondurilor să poată începe efectiv la 1 ianuarie 2028, evitând întârzierile din exercițiile anterioare.
În ceea ce privește Republica Moldova, aceasta va începe să beneficieze de fonduri de preaderare dedicate tot din ianuarie 2028, printr-un fond special de aproximativ 40 de miliarde de euro destinat statelor candidate din Balcanii de Vest și Moldovei.
Urmăriți mai jos interviul integral pentru a afla mai multe detalii despre negocierile de la Bruxelles și viitorul european al regiunii:
Acest articol a fost redactat pe baza interviului realizat de Dan Ionescu și Lina Grâu, o producție PRESShub România.
