Farfuridi și Juvete la CSM

Data:

spot_img

Ziua de joi ne-a mai adus încă o controversă îndelungată și anume desființarea celebrei Secții Speciale de Investigare a Infracțiunilor din Justiție – SIIJ. Avizul negativ al CSM a fost oarecum o spurpiză, dar a limpezit apele. S-a văzut clar că președintele CSM, Bogdan Mateescu a făcut și face un joc dublu. Pe de altă parte, ministrul Justiției, Stelian Ion s-a dovedit ferm în direcția desființării acestei structuri ciudate, fără corespondent în alte state.

Președintele PNL și al Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a fost primul politician care s-a exprimat clar azi în această direcție. Așteptăm și reacțiile altor politicieni de prim rang. De asemenea, CCR a susținut că SIIJ este o garanție suplimentară acordată magistraților.

Avocatul general al CJUE ne spune că este contrar dreptului Uniunii Europene. Există îngrijorări exprimate în spațiul public generate de dosare penale ținute sub preș de către DNA pentru a intimida unii judecători. Mai avem discuția procurorilor de la Oradea.

Recent, un procuror de la SIIJ a cerut Poliției renumărarea voturilor din sectorul 1. Este clar că această structură paralelă este folosită în scop politic de către PSD. Nu trebuie uitat că tatăl șefei SIIJ, Adina Florea, a fost consilier județean PSD.

Stoparea abuzurilor se poate face prin verificări temeinice ale unei Inspecții Judiciare serioase, nu cu un șef numit cu încălcarea prevederilor dreptului european, cum ne spune iar avocatul general al CJUE.

Se poate stabili ca în termen de maxim 200 de zile de la actul de sesizare să se ceară un aviz conform de la procurorul general pentru procurori sau de la presedintele Instanței supreme pentru judecatori pentru continuarea cercetărilor dacă un judecător sau procuror a fost supravegheat operativ.

Înainte de punerea în mișcare a acțiunii penale se poate cere avizul secției de judecători sau de procurori a CSM, pe modelul autorizării cerute pentru senatori, deputați sau miniștri. Cealaltă soluție este un control continuu al Inspecției Judiciare cu un raport anual privind cauzele în cere judecători sau procurori sunt martori, suspecți sau supuși supravegherii operative.

Riscul care se presupunea că este gestionat prin SIIJ s -a transformat în intimidarea judecătorilor de către procurori. Atâta timp cât Inspecția Judiciară, procurorul general și ministrul Justiției își exercită atribuțiile în mod corespunzător, în domeniul acțiunii disciplinare, nu ar trebui nimeni să comită abuzuri.

Secția a fost un experiment nereușit și o soluție juridică proastă. Nu e bine să concentrezi ancheta magistraților în mâna câtorva oameni, mai ales în condițiile în care numirea procurorilor a fost făcută de judecători, judecători care nu au experiența de a întocmi un dosar de urmărire penală.

SIIJ este blocată de numărul mare de dosare, mai ales când sunt multe dosare în care sunt obligați să dea soluție rapid ca urmare a admiterii pe bandă a contestațiilor privind durata procesului penal. Cercetarea unor infracțiuni de corupție comise de către magistrați implică personal specializat de supraveghere tehnică, filaj profesionist și polițiști bine pregătiți detașați pe lângă unitățile de parchet.

Este nevoie de acces rapid la infrastructuri de interceptare care să fie sub controlul unic al șefului structurii de securitate din cadrul instanței supreme.

Sectia Specială – SS a fost soluția găsită de centrele de reflecție din justiție (cu ”șorțulețe ” și cu ” stele „). Iar aceste centre de reflecție în justiție au reușit să creeze un mecanism ineficient de investigare a tuturor magistraților, mai ales în condițiile în care a existat impresia că au creat secția cu unicul obiectiv de  lupta împotriva actualei șefe a Parchetului European.

Nu există justificare pentru o instituție creată doar pentru a scăpa de un singur om. Dar există soluții alternative inteligente care să asigure atât protecția magistraților corecți împotriva abuzurilor și condamnarea celor care înțeleg să comită infracțiuni sub protecția calității de magistrat. 

Conform proiectului înaintat de către ministrul Justiției, competența de a investiga infracțiunile comise de magistrați revine DNA și DIICOT, iar PÎCCJ va redistribui dosarele aflate la SIIJ. De asemenea, a fost eliminată partea referitoare la ”super – imunitatea” magistraților, introdusă de Cătălin Predoiu. Proiectul fostului ministru avea două aspecte discutabile.

Prevedea desființarea SIIJ, dar concomitent, complica procedurile de anchetare a magistraților, aceștia dobândind o ”super-imunitate”. Potrivit proiectului lui Predoiu punerea în mișcare a acțiunii penale față de un magistrat se realiza cu autorizarea prealabilă a Procurorului General, iar trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor cu aprobarea Secției pentru judecători, sau  pentru procurori din CSM.

Se putea descentraliza decizia în acest caz, prin implicarea președinților Curților de Apel sau a procurorilor – șefi de pe lângă Parchetele Curților de Apel, conform modelului francez. Activitatea SIIJ din 2020 a constat în 2 rechizitorii cu 3 inculpați In 2020, din 552 de cauze pe care le-a avut pe rol. În 2019, SIIJ a rezolvat 417 dosare, dispunându – se trimiterea în judecată în 2 cauze, cu 3 inculpați.

Secția a fost înființată de PSD-ALDE în 2018, cu avizul negativ al CSM. Dar SIIJ a câștigat susținători în CSM deoarece s-a observat că prin intermediul ei pot fi controlate dosare penale. Așa se  explică votul de joi, inclusiv cel al președintelui CSM.

Referitor la acesta, a avut mereu o atitudine oscilantă. Este interesant faptul că este fiul primarului PNL din Govora, adică conjudețean cu primul – ministru Florin Cîțu. A fost între 2013 – 2017 președintele judecătoriei Râmnicu-Vâlcea, unde familia premireului are procese pe rol.

Mihai Mateescu, tatăl domniei- sale, a făcut poliție politică, conform CNSAS, fapt consemnat într- un Monitor Oficial din 2001. Dosarul filării ilegale a unor polițiști și magistrați, inclusiv noul secretar-general al Ministerului Justiției, Horațiu Radu, a fost clasat de procurorul Robert Fleckhammer, numit recent șef de secție la DIICOT, în ciuda unor activități controversate și a unor proteste din partea ONG-urilor.

Fosta secretar-general a ministerului, Elena  Petrașcu, a fost numită recent la SGG de premier, deși are un CV destul de controversat, fiind propulsată în funcții mai ales de către PSD.

CSM a avizat negativ proiectul de desființare a SIIJ, deși majoritatea mgistraților doresc acest lucru. Cu alte cuvinte nesocotesc voința celor care I-au ales. Iar unii membri ai CSM critică vehement DNA. Sper să nu fie coincidențe.



„Coincidenţa este cuvântul pe care îl folosim atunci când nu putem vedea pârghiile şi scripeţii”Emma Bull

Delicvenţii fac mai puţin rău decât un judecător nepriceput” – Francisco de Quevedo 

„Ce sunt domniile fără justiţie decât nişte mari tâlhării?”Sfântul Augustin

„S-a scris legea după ce nu mai erau judecători „Nicolae Iorga 

spot_imgspot_img
Ovidiu Maican
Ovidiu Maican
Lector universitar doctor, Departamentul de Drept, Academia de Studii Economice - Bucureşti

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Amestecul lui Hodorkovski. De ce nu face față Geoană

Are legături Mircea Geoană cu Moscova? De ce le...

Iliescu inocentul și ceilalți trei președinți

Iliescu inocentul și ceilalți trei președinți. După aproape 35...

Daniel Klinger: Eliminarea întregii conduceri Hezbollah și viitorul Libanului

Eliminarea întregii conduceri Hezbollah și viitorul Libanului. Dacă nu...

O campanie prezidențială aspră într-o Americă divizată: Trump și Harris sunt cap la cap

Acum două luni, într-un articol publicat pe PressHub (Marile...