Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), un think tank care promovează prin dezbateri, proiecte și acțiuni cultura democratică și valorile fundamentale ale Uniunii Europene, îi solicită președintelui Nicușor Dan să dea curs angajamentelor asumate în campania prezidențială: o Românie onestă, competență, curaj și instituții funcționale.
ICDE face un apel la președintele Nicușor Dan pentru depășirea blocajului guvernamental și continuarea reformei statului, ruperea de aparatul represiv al trecutului, apărarea efectivă a justiției și a magistraților independenți, acțiune operațională împotriva războiului hibrid, combaterea fermă a extremismului și a legitimării neolegionarismului și o politică externă ambițioasă, în centrul noii construcții europene.
Constituită ad-hoc, la Cluj, în data de 7 decembrie 2024, ca o asociere de organizații civice, personalități marcante ale vieții publice românești, activiști civici și profesioniști din diverse domenii, Coaliția România Europeană a pledat, încă din a doua zi după anularea alegerilor prezidențiale de către CCR, pentru susținerea lui Nicușor Dan în calitate de candidat comun al societății civile și al partidelor cu orientare pro-europeană fermă la funcția de președinte al României.
Unul dintre membrii fondatori ai ICDE este actualul consilier prezidențial Valentin Naumescu, profesor de Relații Internaționale la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, care în prezent nu mai face parte din consiliul director. Printre membrii ICDE se numără Cristi Danileț, Corneliu Bjola, Lucian Leuștean și Adrian Codirlașu.
Comunicatul integral al ICDE:
„De la promisiuni la fapte: apelul ICDE către Președintele României pentru depășirea crizei politice
ICDE solicită Președintelui României să dea curs angajamentelor asumate în campania prezidențială: o Românie onestă, competență, curaj și instituții funcționale. Aceste angajamente cer astăzi decizii ferme pentru reforma statului, apărarea justiției și a ordinii democratice, asumarea trecutului represiv și consolidarea poziției europene a României. Respectarea lor constituie o responsabilitate față de cetățenii care au acordat acest mandat, al cărui sens nu poate fi redefinit fundamental și unilateral după încheierea alegerilor. România se află într-un punct de inflexiune. Prelungirea blocajului guvernamental erodează încrederea în instituții, adâncește vulnerabilitățile economice și amplifică polarizarea. Riscul unei degradări politice și economice crește. Amânarea deciziilor are un cost tot mai mare pentru societate și pentru capacitatea statului de a răspunde crizelor.
După trei desemnări eșuate pentru funcția de prim-ministru, exercitarea activă, transparentă și la timp a atribuțiilor prezidențiale a devenit imperativă. În acest sens, ne adresăm Președintelui României cu următorul apel:
1. Depășirea blocajului guvernamental și continuarea reformei statului
Vă solicităm să consultați în mod autentic partidele parlamentare, să nu le lăsați în întregime responsabilitatea identificării unei soluții și să evaluați capacitatea acestora de a forma o majoritate. Pe cât este de adevărat că Președintele nu controlează Parlamentul, pe atât de adevărat este că răspunde pentru desemnările pe care le face și pentru strategia de negociere pe care o propune.
În situația în care actuala configurație parlamentară nu poate genera o majoritate stabilă în jurul unui program de guvernare care să treacă România prin criză, vă solicităm să recurgeți, cu respectarea condițiilor constituționale, la dizolvarea Parlamentului, deschizând astfel calea alegerilor anticipate.
Vă solicităm să vă asigurați, în cadrul consultărilor, că eventuala majoritate susține nu numai un prim-ministru desemnat, ci mai ales un program de guvernare responsabil, care să nu facă inutile sacrificiile cerute populației în ultimele 18 luni și care să ducă la îndeplinire reformele restante ale statului. Interimatul prelungit transferă costurile conflictului politic asupra societății și adâncește incertitudinea economică.
Consensul partidelor asupra faptului că populației i s-au cerut multe sacrificii trebuie să constituie punctul de plecare pentru etapa de reformare a statului, pe care vă solicităm să o promovați activ. Consolidarea finanțelor publice trebuie construită pe o traiectorie multianuală credibilă, care să reducă structural dezechilibrele bugetare. Aceasta presupune prioritizarea și eficientizarea cheltuielilor publice, reducerea risipei și a privilegiilor, îmbunătățirea colectării și combaterea evaziunii, precum și o administrare profesionistă și transparentă a companiilor de stat. În același timp, sustenabilitatea bugetară nu poate fi obținută prin creșteri fiscale repetate și impredictibile. Ajustarea trebuie să protejeze investițiile care susțin creșterea economică, să maximizeze utilizarea fondurilor europene și să ofere un cadru fiscal stabil, astfel încât reducerea deficitului și a presiunii asupra datoriei publice să fie compatibilă cu dezvoltarea economiei și cu o distribuire echitabilă a efortului de ajustare.
2. O ruptură neechivocă de aparatul represiv al trecutului
Modernizarea României cere desprinderea de rețelele și practicile de putere moștenite din vechiul regim. Vă solicităm un semnal instituțional neechivoc de despărțire de trecutul represiv, prin separarea instituțiilor statului democratic de persoanele și rețelele ancorate în structurile represive ale fostului regim și prin aplicarea unor standarde democratice incompatibile cu perpetuarea influenței acestora în funcțiile înalte ale statului. Promisiunea democratică a anului 1989, reafirmată prin integrarea României în spațiul democratic, civilizațional și geopolitic european, trebuie dusă până la capăt.
3. Apărarea efectivă a justiției și a magistraților independenți
O justiție vulnerabilă la captură instituțională subminează, în interior, încrederea cetățenilor în stat și alimentează radicalizarea; în exterior, slăbește credibilitatea și influența României în Uniunea Europeană. Vă solicităm să folosiți autoritatea funcției, în limitele atribuțiilor constituționale, pentru protejarea magistraților independenți, transparența numirilor și examinarea imparțială a acuzațiilor de captură instituțională. Magistrații care își apără independența profesională în fața presiunilor și mecanismelor de control din interiorul sistemului judiciar trebuie să știe că nu sunt abandonați.
4. Acțiune operațională împotriva războiului hibrid
Criza electorală și polarizarea profundă au evidențiat vulnerabilitatea democrației românești într-un context de agresiune hibridă rusă sistematică, multidimensională și persistentă. Vă solicităm construirea unei capacități instituționale funcționale de contracarare a războiului hibrid pe măsura gravității și complexității amenințării, permanentă, coordonată, proactivă și orientată spre rezultate, capabilă să detecteze, atribuie, prevină și contracareze manipularea informațională, atacurile cibernetice, sabotajul și finanțările ilicite. O asemenea capacitate trebuie să depășească răspunsurile fragmentare și predominant reactive de până acum și să transforme angajamentele asumate prin programul electoral în rezultate verificabile: identificarea rețelelor, oprirea operațiunilor și reducerea vulnerabilităților exploatate.
5. Combaterea fermă a extremismului și a legitimării neolegionarismului
Glorificarea legionarismului, antisemitismul, xenofobia și justificarea violenței politice amenință ordinea democratică, inclusiv atunci când acestea sunt disimulate sub discursuri despre suveranitate sau demnitate națională. Vă solicităm o delimitare publică neechivocă și susținerea aplicării consecvente a legii, inclusiv prin investigarea finanțărilor și a conexiunilor cu operațiunile de influență externă. Apărarea pluralismului cere fermitate față de proiectele care urmăresc subminarea democrației. Exercitarea transparentă a rolului constituțional de mediator trebuie însoțită de apărarea valorilor europene în numele cărora ați candidat.
6. O politică externă ambițioasă, în centrul noii construcții europene
Politica activă de sprijin pentru Ucraina și Republica Moldova trebuie continuată și consolidată. În același timp, România trebuie să participe mai activ la definirea proiectului european aflat în transformare, prin priorități clare, inițiative proprii și alianțe care să îi permită să influențeze deciziile privind apărarea comună, securitatea Mării Negre și viitoarea arhitectură strategică a Europei. Această ancorare europeană trebuie completată de consolidarea relațiilor cu marile democrații aliate, printr-un parteneriat strategic cu Statele Unite construit solid la nivelul instituțiilor și societății, dincolo de ciclurile politice și schimbările de administrație, precum și prin aprofundarea cooperării cu Canada, Australia și alți parteneri democratici. Valorile democratice, statul de drept și solidaritatea între aliați trebuie să constituie fundamentul comun al acestor relații.
Exercitarea mandatului primit cere astăzi o direcție clară, decizii asumate și capacitatea de a mobiliza instituțiile în jurul lor. Încrederea se reconstruiește prin consecvența dintre angajamente și fapte, iar autoritatea funcției se afirmă prin asumarea responsabilității în momente decisive. România se află într-un asemenea moment. Timpul ambiguităților deliberate în politica internă și externă a trecut. Este nevoie de leadership.”
(Sursa foto: Administrația Prezidențială)
