Declarația făcută de președintele României, Nicușor Dan, într-un interviu în engleză, la BBC, după incidentul în care o dronă rusească a lovit un bloc din Galați, a stârnit o reacție puternică în presa ucraineană.
Mai multe publicații de la Kiev au interpretat afirmația liderului român ca pe un apel adresat Rusiei să continue atacurile asupra Ucrainei, dar mai atent, astfel încât să nu fie afectați cetățenii români.
Titlurile au fost dure.
European Pravda a scris că președintele României ar fi cerut Rusiei să bombardeze Ucraina fără a-i pune în pericol pe români, Ukrainska Pravda a preluat aceeași idee, iar 24TV a mers și mai departe, spunând că Nicușor Dan ar fi dat Rusiei un sfat despre cum să lovească orașele ucrainene.
Contextul este esențial.
Pe 29 mai, România a anunțat că o dronă rusească a intrat în spațiul aerian românesc și a lovit un bloc de locuințe din Galați, rănind două persoane. A fost unul dintre cele mai grave incidente produse pe teritoriul României de la începutul invaziei ruse pe scară largă împotriva Ucrainei. Mass-media occidental[ a consemnat reacțiile internaționale, inclusiv condamnarea fermă a incidentului de către NATO, UE și mai multe state occidentale.
În interviul acordat BBC, Nicușor Dan a spus că România nu are dubii că drona era de tip Geran-2, de fabricație rusească, și că făcea parte dintr-un roi de drone lansate asupra portului Reni, în regiunea Odesa.
Președintele român a explicat că una dintre drone ar fi fost lovită de apărarea ucraineană, și-ar fi schimbat direcția și ar fi intrat în România. Tot în acel interviu, el a avertizat că asemenea incidente devin periculoase pentru cetățenii români și că Rusia trebuie să se asigure că atacurile sale asupra localităților de peste Dunăre nu provoacă victime în România.
Aici apare greșeala de comunicare a lui Nicușor Dan.
Într-un moment atât de sensibil, formularea sa a părut tehnică, rece și incompletă. Pentru publicul ucrainean, care trăiește de ani întregi sub rachete și drone rusești, expresia „să se asigure că nu rănesc cetățeni români” a putut suna ca și cum problema nu ar fi atacul rusesc în sine, ci doar faptul că acesta s-a revărsat peste graniță.
Când vorbești despre bombardarea orașelor ucrainene, nu este suficient să spui că Rusia trebuie să aibă grijă să nu lovească România. Trebuie spus limpede, în aceeași frază că atacurile rusești asupra Ucrainei sunt ilegale, criminale și trebuie să înceteze.
Așadar, Nicușor Dan a greșit prin lipsă de precizie politică și morală.
În loc să transmită un mesaj imposibil de interpretat, precum „Rusia trebuie să oprească atacurile asupra Ucrainei, iar România nu va tolera niciun risc pentru cetățenii săi”, el a separat cele două idei. Rezultatul a fost o frază vulnerabilă, care putea fi ușor transformată într-un titlu ostil.
Dar și o parte din presa ucraineană a greșit mult.
A greșit prin decontextualizare, prin titluri maximaliste și printr-o concluzie care nu rezultă direct din citatul complet. Nicușor Dan nu a spus că Rusia are dreptul să lovească Ucraina. Nu a spus că atacurile sunt acceptabile dacă nu ating România. Nu a justificat agresiunea rusă. A spus, formulat greșit, că Rusia trebuie să nu mai provoace victime pe teritoriul românesc.
Diferența este importantă.
Unele publicații ucrainene au transformat această formulare nefericită într-o acuzație aproape politică. Mai exact că liderul român ar fi cerut Moscovei să bombardeze „mai precis” Ucraina.
Kyiv Post a titrat că Dan ar fi cerut Kremlinului să lovească ținte din Ucraina mai precis, iar TSN a descris declarația drept „cinică”, susținând că președintele român nu a condamnat războiul, ci doar a cerut precizie.
Această interpretare ignoră însă un element foarte important.
Cu două zile înainte, în discuția cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Nicușor Dan afirmase explicit că Rusia trebuie să își oprească atacurile și să se angajeze într-un dialog real pentru o pace justă și durabilă. Chiar Ukrainska Pravda a menționat acest lucru în articolul său, dar titlul și accentul editorial au rămas concentrate pe acuzația de cinism.
Mai mult, administrația de la Kiev nu a reacționat ca presa ucraineană. Potrivit comunicatului oficial al Președinției Ucrainei, Zelenski i-a transmis lui Nicușor Dan sprijin pentru România, a urat însănătoșire rapidă victimelor de la Galați și a subliniat că reacția României a fost „rapidă și puternică”. Cei doi lideri au discutat și despre cooperarea pentru întărirea apărării aeriene.
Aici este diferența dintre emoția mediatică și poziția diplomatică. Presa ucraineană are motive să fie sensibilă având în vedere că Ucraina este atacată zilnic, iar orice formulare ambiguă venită de la un aliat poate părea o trădare.
Dar presa nu are voie să transforme o frază slabă într-o intenție politică pe care autorul nu a exprimat-o.
Este legitim să critici comunicarea lui Nicușor Dan. Nu este corect să sugerezi că România cere Rusiei să continue bombardamentele.
De altfel, chiar TSN, într-un material mai amplu, a recunoscut că, în pofida declarației controversate, Bucureștiul este greu de acuzat de lipsă de sprijin pentru Ucraina.
România a condamnat incidentul, a închis consulatul rus de la Constanța, a expulzat consulul general rus și a cerut întărirea apărării anti-dronă pe flancul estic.
Cazul arată o problemă mai mare. În război, cuvintele liderilor din statele aliate trebuie să fie exacte, iar presa din țările aflate sub atac trebuie să verifice contextul înainte de a transforma o ambiguitate într-o acuzație. Nicușor Dan trebuia să spună mai clar că Rusia nu trebuie doar să evite România, ci să înceteze bombardarea Ucrainei. Presa ucraineană trebuia să arate mai clar că România nu a abandonat Ucraina și că responsabilitatea exclusivă pentru incident aparține Rusiei.
Concluzia este simplă. Nicușor Dan a greșit în formulare, dar partea ucraineană a greșit prin amplificare. Prima eroare a fost de comunicare. A doua a fost de interpretare.
Iar în ambele cazuri, cel care câștigă din confuzie este Kremlinul.
(Sursa foto: Administrația Prezidențială)
