Un judecător de la Curtea de Apel București, de la Secția de Contencios, a anulat două hotărâri ale Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), prin care au fost respinse concluziile superficiale ale Inspecției Judiciare (IJ), care a verificat aspectele sesizate în legătură cu activitatea șefilor DNA în documentarul Recorder „Justiția capturată”.
Pe 27 ianuarie 2026, Secția pentru Procurori a CSM a analizat și restituit raportul Inspecției Judiciare privind faptele prezentate în documentarul „Justiția capturată”.
Anterior, a sesizat IJ și i-a cerut să efectueze o serie de verificări punctuale, inclusiv un control de fond la DNA. Secția a constatat că verificările au vizat doar o parte dintre chestiunile puse în discuție, ca urmare a ordinului dat de inspectorul-șef adjunct al IJ, iar controlul la DNA nu a fost efectuat, astfel că a dispus restituirea raportului la IJ pentru continuarea cercetărilor.
Acte administrative forțate
Pe 3 martie 2026, procurorii din CSM au analizat plângerea prealabilă formulată de IJ împotriva restituirii raportului. Ei au concluzionat că hotărârea Secției nu este un act administrativ și că IJ nu a justificat interesul de a formula această plângere prealabilă, deoarece nu a precizat ce drept i-a fost vătămat prin hotărârea atacată.
Secția a cerut IJ să completeze sau să refacă raportul potrivit art. 50-63 din Regulamentul IJ și a respins, ca inadmisibilă, plângerea prealabilă a Inspecției. Astfel s-a ajuns la procesul de la CAB, care a dat câștig de cauză inspectorilor judiciari.
Ce a cerut și obținut IJ
La proces, IJ a cerut anularea acestei hotărâri, deoarece, prin ea, se „încalcă independenţa operaţională a Inspecţiei Judiciare, reglementată de art. 66 din Legea 305 şi, prin urmare, nu se poate susţine că trimiterea raportului înapoi pentru reverificare nu ar afecta independenţa operaţională, cu atât mai mult cu cât nu există un astfel de temei legal”, a susținut reprezentantul instituției. El a mai cerut „admiterea cererii de chemare în judecată, să se constate că, în această situaţie, Secţia pentru Procurori a acţionat cu exces de putere şi solicită anularea hotărârilor emise”.
Decizia CAB nu este definitivă și poate fi atacată în 15 zile de la comunicare, proces care se va judeca la instanța supremă.
