În rezumat, arhivele sunt digitalizate și pune la îndemâna oricui are acces la internet și evident, interes.
Într-o decizie istorică, Ungaria va începe în curând să publice într-o bază de date online zeci de mii de dosare ale poliției politice din perioada comunistă, oferind acces public la listele informatorilor și colaboratorilor fostelor servicii de securitate, relatează Reuters.
Publicarea online a documentelor, programată în apropierea celei de-a 70-a aniversări a revoltei anticomuniste din Ungaria din 1956, face parte din angajamentul premierului Peter Magyar de a deschide publicului arhivele păstrate într-un vast subsol din Budapesta și de a le permite ungurilor să își confrunte trecutul totalitar.
De acum, oricine va putea face căutări în baza de date online.
Citește și: Moldova accelerează pe trei fronturi: bani europeni, energie și negocierile de aderare
…să eliminăm confuziile
În Ungaria, accesul individual la dosarele fostei poliții politice există din anii ’90, iar cadrul actual al Arhivei Istorice datează din 2003. Noutatea din 2026 nu este deschiderea pentru prima dată a arhivelor, ci trecerea de la accesul individual și accesul controlat al cercetătorilor la publicarea online, în format căutabil, a unor categorii largi de documente.
1997
În 1994, Curtea Constituțională a Ungariei a stabilit că statul trebuie să ofere persoanelor dreptul de a cunoaște datele personale colectate despre ele de serviciile de securitate. Ca urmare, în 1997 Parlamentul a modificat legislația privind verificarea foștilor colaboratori și a creat Birou de Istorie (Történeti Hivatal), predecesorul actualei arhive.
Chiar arhiva oficială spune că acesta a fost momentul în care a început instituțional accesul la documentele fostei securități.
2003
În 2003 a fost adoptată Legea III/2003 privind dezvăluirea activității serviciilor secrete ale fostului regim și înființarea Arhivei Istorice a Serviciilor de Securitate a Ungariei (ÁBTL).
Legea a transformat arhiva existentă în actuala instituție ÁBTL și a stabilit explicit drepturile de acces.
2026
Noua Lege LI/2026, adoptată în septembrie 2026, prevede ca anumite categorii de documente să fie puse pe site-ul arhivei în format digital, gratuit, fără identificarea utilizatorului și într-o formă care permite căutarea de către oricine. Prevederea intră în vigoare la 20 octombrie 2026.
Între 1956 și 1989, în Ungaria au fost înregistrați aproximativ 55.000 de colaboratori ai securității. Aceștia își supravegheau prietenii, rudele, vecinii și colegii pentru a identifica semne de disidență sau influență occidentală, iar rapoartele lor duceau adesea la arestări și interogatorii. Exact ca în România.
(Aici puteți citi amintirile fostului jurnalist la Europa Liberă, N.C.Munteanu „Eu și câinele meu, Securitatea (1)
Nu toată lumea este fericită
În anii 1980, informatorii participau la concertele scenei rock underground din Budapesta, care atrăgea public tânăr și era considerată de autorități potențial subversivă.
Peter Müller, relatează Reuters, cunoscut sub numele de scenă „Sziami”, își amintește că formația sa, Kontroll Csoport, a interpretat în 1983 o piesă compusă de el și intitulată „Informatori și provocatori”.
Müller a fost aproape exmatriculat din facultate din cauza muzicii sale, iar poliția i-a interzis unele concerte și l-a interogat. Prima sa formație punk-rock, URH, înființată în 1980 și devenită legendară în cultura underground, purta numele benzii de frecvență radio folosite de poliția de stat și era adesea ținta autorităților.
În ciuda acestor amintiri, Müller spune că are sentimente amestecate în privința digitalizării dosarelor după atât de mult timp.
„Nu mă simt pe deplin confortabil cu ideea că societatea are nevoie de o asemenea epurare sau catharsis după atâția ani – că oamenii trebuie identificați, umiliți, făcuți de rușine și pedepsiți, deși fie au murit deja, fie au trecut într-o altă etapă a vieții”, a declarat el pentru Reuters.
Și nu este singurul, dezbaterea în sine este lungă.
Într-un articol-reflecție, publicat în 2007, – reamintea istoricul Victor Eskenasy – , ziaristul și istoricul polonez Adam Michnik se întreba, în mare parte retoric: „Cum să facem față trecutului? Cum să găsim calea justă între amnezia colectivă, scleroza intenționată, amputarea trecutului plin de ticăloșii și nedreptăți și ședințele colective de ură, răzbunare și falsificare a istoriei conținute în rețeta noilor populiști și noilor absolutiști? Cum să evităm crearea unei noi legiuni de nedreptățiți ?” Și Michnik și Havel și Gyorgy Konrad s-au pronunțat împotriva acelora pe care istoricul polonez îi denumea „ultraradicalii revoluției morale” sau, cu o altă formulă expresivă, „fanatici ai anticomunismului de peșteră” în cultura politică.
Confruntarea „mai profundă” cu trecutul
Arhivele Istorice ale Securității de Stat din Ungaria (ABTL) gestionează documentele fostelor servicii de securitate, dosarele conținând numele a aproximativ 50.000–60.000 de colaboratori.
Directorul instituției, Bendegúz Gergő Cseh, a salutat publicarea pe internet a dosarelor din perioada comunistă, apreciind că măsura merge mai departe decât în alte foste state comuniste din Europa de Est.
Legea maghiară prevede că înțelegerea trecutului și transparența instituțiilor publice sunt „condiții esențiale” pentru funcționarea unui stat democratic.
Publicarea a patru tipuri de documente se va face în două etape, începând cu 4 noiembrie. Unele informații din dosare vor fi anonimizate pentru protejarea datelor personale sensibile, inclusiv informații despre sănătate, dependențe și orientare sexuală.
„Atât ca arhivist, cât și ca istoric, consider că emiterea unor judecăți pe baza acestor informații este nepotrivită”, a declarat Cseh pentru Reuters.
„Cred însă că este posibil să înțelegem poveștile de viață și să ne confruntăm mai profund cu trecutul – nu doar la nivel individual, ci și la nivelul societății.”
…și cum este comparativ cu România?
Accesul începe în 1999, dar nu prin publicarea integrală a arhivelor. Legea 187/1999 a creat CNSAS – Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității – și a stabilit dreptul persoanelor de a-și consulta propriile dosare, precum și un mecanism de identificare și deconspirare a persoanelor care colaboraseră cu Securitatea ca poliție politică.
Legea a fost publicată la 9 decembrie 1999.
Sistemul românesc s-a schimbat după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională Legea 187/1999.
În 2008, Guvernul a adoptat OUG 24/2008, iar Parlamentul a aprobat ulterior noul cadru prin Legea 293/2008.
CNSAS și-a păstrat misiunea, dar atribuțiile și procedurile au fost modificate.
Astăzi, accesul la documentele CNSAS se face printr-o procedură administrativă, nu printr-o bază de date online în care publicul poate căuta liber numele informatorilor. Portalul oficial al administrației publice precizează că persoanele îndreptățite sau cercetătorii pot studia documentele și pot solicita copii, în condițiile legii.
(Sursa foto: Arhiva Istorică a Serviciilor de Securitate a Ungariei / Facebook)
