Beth Oppenheim, analistă la European Council on Foreign Relations, avertizează că alegerile din 27 octombrie ar putea aduce schimbări în politica internă a Israelului, fără să schimbe fundamental abordarea față de palestinieni. „Sistemul iliberal nu o să dispară”, scrie analista care recomandă Uniunii Europene să lege relansarea relației cu viitorul guvern de măsuri concrete, inclusiv limitarea violenței coloniștilor și revenirea la diplomația regională.
Despre ce este vorba?
Miza pentru europeni este ce ar face un nou executiv israelian în Gaza, în Cisiordania și în relațiile cu statele vecine.
Beth Oppenheim, cercetătoare în programul pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord al ECFR, atrage atenția asupra distanței dintre o alternanță la conducerea guvernului și o schimbare a opțiunilor politice care au produs tensiuni cu Europa. Comentariul îi aparține autoarei, iar ECFR precizează că publicațiile sale nu exprimă poziții colective ale organizației.
Alegerile pentru Knesset, parlamentul israelian, sunt programate pentru marți, 27 octombrie, potrivit calendarului Comisiei Electorale Centrale. Parlamentul are 120 de locuri, iar o majoritate absolută înseamnă 61 de mandate. Documentarea publicată de serviciul de cercetare al Parlamentului European la 15 octombrie descrie dificultățile formării unei coaliții într-un sistem în care adversarii lui Netanyahu nu au aceleași opțiuni privind partenerii de guvernare.
Oppenheim examinează cinci căi posibile după vot, de la un blocaj prelungit până la un guvern de unitate națională cu o rotație a funcției de premier. Între ele se află un executiv minoritar sprijinit de partidele cetățenilor palestinieni ai Israelului, o înțelegere cu partidele ultraortodoxe și atragerea unor parlamentari din tabăra rivală. Acestea sunt scenarii politice, cu obstacole diferite, nu rezultate anticipate ale alegerilor. Nici conducerea unui eventual guvern al opoziției nu este stabilită.
Citește și: Cine este Gadi Eisenkot, principalul rival al lui Netanyahu în alegerile din Israel?
Argumentul privind continuitatea merge dincolo de calculele unei coaliții. Proiectul The Ideas of Israel, publicat de Oppenheim la începutul lui octombrie, urmărește ideile care apropie sau despart zece partide evreiești aflate, la momentul cercetării, semnificativ peste pragul electoral în sondaje. Autoarea le grupează în patru curente, al sioniștilor liberali, al naționaliștilor, al naționaliștilor religioși și al ultraortodocșilor. Harta nu include partidele cetățenilor palestinieni ai Israelului, deși sprijinul lor poate conta în formarea unui guvern.
Cercetarea folosește programe și liste de partid, declarații și politici ale liderilor, precum și peste 30 de interviuri realizate între ianuarie și septembrie 2026.
Compară raportarea la democrație, religie și stat, Palestina și securitate.
Încadrarea și evaluările reflectă judecata autoarei pe baza acestei documentări, iar limitele dintre curente se pot modifica. Studiul ajută la înțelegerea orientărilor partidelor; nu măsoară reprezentativ opiniile tuturor alegătorilor.
Din această perspectivă, opoziția față de Netanyahu poate aduce în aceeași tabără partide care se despart în alte chestiuni. Oppenheim apreciază că un guvern condus de opoziție ar putea opri reforma sistemului judiciar și ar putea deschide o anchetă de stat asupra eșecului de securitate din 7 octombrie 2023. Fragilitatea unei asemenea coaliții i-ar limita însă capacitatea de a-și pune în aplicare programul.
În raport cu palestinienii, analiza separă posibile schimbări de conduită de obiectivele politice de fond. Autoarea anticipează că un nou guvern ar putea limita violența coloniștilor și ar reduce presiunea asupra Autorității Palestiniene, dar ar continua extinderea coloniilor. În evaluarea ei, refuzul unui stat palestinian și preferința pentru instrumente militare de securitate depășesc actuala coaliție. Aceste aprecieri privesc opțiunile probabile ale unor partide, fără să constituie angajamente ale unui guvern încă neformat.
De aici pornește recomandarea adresată europenilor. Oppenheim propune ca aceștia să comunice viitorului guvern ce schimbări ar permite refacerea relației și să lege avantajele diplomatice de revenirea la negocieri cu palestinienii și cu statele din regiune. Dacă expansiunea teritorială continuă, autoarea consideră că europenii ar trebui să fie pregătiți să folosească instrumente politice și economice, inclusiv măsuri împotriva extinderii coloniilor.
Poziția instituțională a UE este documentată separat. În concluziile din 15–16 octombrie, Consiliul European reafirmă sprijinul pentru două state democratice, Israel și Palestina, care să trăiască alături în pace, în frontiere sigure și recunoscute. Liderii UE condamnă acțiunile care compromit această soluție, cer inversarea extinderii coloniilor din Cisiordania, ilegale potrivit dreptului internațional, și protejarea civililor.
Aceste concluzii nu adoptă setul de condiții propus de Oppenheim pentru relația cu un viitor executiv. Analiza aduce în discuție felul în care europenii ar putea aplica propriile obiective după alegeri. În logica recomandării sale, testul unei relansări ar fi politica efectivă a noului guvern față de palestinieni și de vecinii Israelului, dincolo de numele celui care îl conduce.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
