Judecată pentru un click. Povestea judecătoarei Liliana Alexe, sancționată pentru că și-a făcut treaba

Data:

Liliana Alexe judecă de mai bine de 20 de ani, dintre care opt la Curtea de Apel București. Recent, a fost sancționată disciplinar de majoritatea membrilor Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și de Inspecția Judiciară cu „avertisment”. Vina ei a fost că s-a logat în sistemul ECRIS al instanțelor și a încheiat o hotărâre judecătorească pe care tot ea a redactat-o, lucru care ar fi trebuit făcut de grefiera sa, potrivit unui regulament intern. Președinta instanței, Liana Arsenie, a insinuat că ar fi modificat hotărâri ale completului din care face parte. În ultimii trei ani, judecătoarea Alexe a venit la birou în fiecare weekend pentru a motiva hotărâri. Prezentăm povestea Lilianei Alexe, care, în iunie 2025, avea 105 zile lucrătoare de concediu de odihnă neefectuate, magistrat care o are ca model pe colega sa, Raluca Moroșanu.

PressHub: Ce este sistemul ECRIS?

Liliana Alexe: Sistemul ECRIS este un sistem informatizat al instanțelor judecătorești în care se ține evidența informatizată a dosarelor, momentul înregistrărilor, modul în care sunt repartizate completului învestit. În procesul disciplinar am formulat o cerere de comunicare informații publice adresată Ministerului Justiției, în care am solicitat expres informații privind utilizarea sistemului informatic ECRIS, pentru că m-a frământat foarte mult această abatere care mi s-a reținut, în sensul că am accesat sistemul ECRIS prin contul și parola doamnei mele grefier de ședință și atunci am vrut să știu dacă aceste conturi ale salariaților instanței, respectiv judecătorii și colegii grefieri, ce natură au, dacă sunt conturi publice sau conturi private.

Am formulat o astfel de cerere, în procesul disciplinar în recurs și am primit un răspuns de la Ministerul Justiției în care ne spune că Ministerul Justiției este administratorul tehnic al aplicațiilor, respectiv a infrastructurii IT și de comunicații suport pentru acestea în scopul asigurări unui sistem informatic unitar. (…) Ministerul Justiției continuă și arată că responsabilitatea privind utilizarea acestor aplicații, inclusiv ECRIS, rămâne în sarcina exclusivă a utilizatorilor pe orizontală și pe verticală.

PressHub: Ce vi se impută, concret?

Liliana Alexe: Că nu am respectat o dispoziție administrativă dată de doamna președinte a Curții de Apel București, Liana Arsenie, prin care ni s-a interzis judecătorilor să închidem în sistemul informatizat ECRIS hotărârile judecătorești și încheierile în care eram redactori și că nu am respectat această dispoziție administrativă. În realitate însă, dispoziția administrativă nu are forma cerută de lege sau forma cea care nu este cunoscută unui unui om obișnuit, adică o dispoziție care să aibă conținut emitent în clar.

PressHub: De ce nu ar putea un judecător să completeze în contul ECRIS?

Liliana Alexe: În noua hotărâre care aprobă regulamentul instanțelor, în care se spune că după verificarea și semnarea hotărârii de membrii completului de judecată, grefierul de ședință închide în aceeași zi documentul final cu hotărâre din programul ECRIS. Numai că noi, judecătorii Curții de Apel București, până la începutul lunii ianuarie 2024, aveam dreptul da urca în sistemul ECRIS hotărârea judecătorească pe care o redactăm și de a apăsa butonul „închidere hotărâre finală” și mi se pare, mi s-a părut, foarte corect acest mod de utilizare a sistemului ECRIS, pentru că noi suntem autorii hotărârii judecătorești, avem certitudinea documentului integral final al hotărârii pe care am redactat-o. Noi am fi cei îndreptățiți cumva să facem actul publicării și tot noi ar trebui să apăsăm butonul de închidere, pentru că avem siguranța a ceea ce am publicat și știm că acea hotărâre este integrală și în forma deplină.

PressHub: Și din ianuarie 2024 ce s-a schimbat?

Liliana Alexe: În ianuarie 2024, Secția a VIII – A de contencios administrativ a primit pe grupul de Whatsapp constituit din judecătorii secției o notificare. S-a produs în data de 09/01/2024 și provine de la doamna Cristina Ardeleanu.

PressHub: Cine este Cristina Ardeleanu?

Liana Alexe: La data notificării, președintele Secției a VIII-a contencios administrativ și fiscal a Curții. Ulterior, cred că cu data de 1 martie 2024 a fost promovată în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție. Secția de contencios. Doamna președinte Ardeleanu, la data respectivă, 9 ianuarie, ne trimite un prim mesaj și în care ne spune, ne salută și ne spune că a fost un colegiu în care s-au aprobat modificări de completuri la Secția a VIII-a de contencios administrativ, după care urmează un mesaj subsecvent.

Mesajul primit pe aplicația whatsapp care ar fi trebuit să țină loc de decizie administrativă a președintelui CAB

O altă măsură administrativă ce ni s-a comunicat a fost că, începând de ieri, documentele în ECRIS nu mai pot fi închise decât de grefier, pentru că, potrivit regulamentului, această atribuție aparține grefierilor. În modalitatea în care este construit mesajul, noi nu știm emitentul acestei măsuri administrative, dacă a fost președintele Curții de Apel București sau chiar colegiul de conducere care, în succesiunea mesajelor Whatsapp a avut o ședință de colegiu constituită în data de 9 ianuarie. Deci emitentul nu este precizat în clar, de la cine provine această dispoziție, de la președintele de curte sau de la colegiul de conducere? Vreau, ca și o paranteză, vreau să vă spun că m-am conformat acestei dispoziții. Pentru mine nu e imperios necesar să public și să închid, cât ca părțile mele să-și primească hotărârea judecătorească.

Pentru prima dată, am văzut prin hotărârea disciplinară numărul 8 din 18/11/2024 că Secția pentru judecători în materie disciplinară este pentru prima dată în care îmi spune că această notificare în Whatsapp este o dispoziție administrativă de respectat.

Și a fost momentul în care am realizat că nu mai sunt în fața unui mesaj Whatsapp obișnuit, ci că sunt în fața unei adevărate dispoziții de tip administrativ care mă obligă și îmi stabilește niște obligații, adică sunt în prezența unui act administrativ care ar trebui să se supună în tot regimului contenciosului administrativ. Secția disciplinară precizează în clar: „prin dispoziția verbală a președintelui Curții de Apel București dată în luna ianuarie 2024, că s-a pus în vedere judecătorilor din cadrul instanței să respecte regulamentul de ordine interioară al instanțelor și să nu mai închidă documentele în ECRIS, procedându-se totodată la retragerea permisiunii de efectuare din conturile judecătorilor a operațiunilor de închidere a documentelor”.

Liliana Alexe trage un semnal de alară și arată că dispozițiile verbale date de șefi pot deveni literă de lege, fără ca judecătorii să le poată contesta

Deci pentru prima dată când Secția disciplinară invocă o dispoziție, deci administrativă, acceptă că poate fi comunicată beneficiarilor ei, adică judecătorilor secției prin canalul de comunicare Whatsapp, acceptă că poate să deroge de la forma scrisă a unui act administrativ în regimul contenciosului sau în regimul Codului administrativ și că poate fi primită o astfel de dispoziție, chiar prin dispoziție verbală.

Acesta este semnalul de alarmă al meu, că se pot da de către președinții de instanțe dispoziții verbale, că ele pot fi transmise prin canalul de comunicare Whatsapp, fără să se stabilească riguros obligația, data de la care curge deci obligația pentru judecători.

Iar această retragere a permisiunii de efectuare din conturile judecătorilor a operațiunii de închidere a documentelor ar fi trebuit să fie urmarea unei decizii administrative, adică o decizie administrativă emisă de președinte sau de colegiul de conducere pe întreaga Curte de Apel București. În baza acestei decizii administrative să se comunice administratorului de rețea de la nivelul Curții de Apel București și să se pună în executare o decizie administrativă, așa cum o înțelegem cu toții.

PressHub: Cine v-a reclamat, care este reproșul adus dumneavoastră?

Liliana Alexe: Am dat un punct de vedere inspectorului judiciar în care am recunoscut fără nicio problemă, că într-adevăr am accesat acest sistem, dar n-am avut nicio reprezentare a faptei disciplinare, că fac ceva necuvenit. (…) Din conținutul sesizării mi-am dat seama că intenția a fost să mă ducă în fapte de natură, în fapte de maniera aceasta de modificare a soluțiilor pronunțate în completele mele de fond și de recurs. Ceea ce m-a îngrozit, această acuzație. Este adevărat că ea nu transpare în clar în conținutul sesizării, dar aici s-a încercat, deși doamna președintă avea toate pârghiile la îndemână să verifice de către compartimentul IT ce interfață s-a accesat, ce buton s-a accesat de către mine și să se ferească, să nu pună o astfel de acuzație de o gravitate enormă în sarcina mea.

Avea la îndemână sistemul ECRIS și avea la îndemână întregul sistem scriptic, condicile de ședință tipărite (…) și ar fi putut să verifice soluția din condica tipărită cu soluția din ECRIS, cu soluția din mapa de hotărâre a instanțelor, cu soluția din dosarul respectiv și să constate că există o identitate totală, că nu s-a mișcat absolut nicio literă, nicio virgulă în acest sistem, că totul este exact așa.

PressHub: Mai sunt și alți judecători care procedează la fel, adică încheie documente finale?

Liliana Alexe: Cât am funcționat la Tribunalul București toți ne-am publicat și ne-am închis hotărârile judecătorești. Adică am dat acea bifă, cum îi spun eu, am intrat în sistem, am dat închidere hotărâre finală. Colegii mei din Tribunalul București și la acest moment, când discut cu dumneavoastră, procedează în această manieră.

Deci acolo nu s-au schimbat deloc lucrurile. Colegii judecători de la Tribunalului București își publică singuri hotărârea judecătorească în sistemul informatizat ECRIS, apasă butonul închidere și hotărârea este închisă. Colegii din țară care au intervenit pentru mine în dosarul disciplinar din recurs, au învederat instanței supreme că procedează similar.

După dosarul meu disciplinar, după ce s-a pronunțat hotărârea de Secție disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în data de 24 noiembrie 2025, se emite la nivelul Curții de Apel București de către doamna președintă, o decizie așa cum scrie la carte, cu titulatura de decizie în formă scrisă, cu dispozitiv, cu măsuri, cu posibilitatea de contestare și ne ridică cu totul dreptul de a publica.

Deci, acum colegii din Curtea de Apel București nu mai putem nici să publicăm în sistemul ECRIS, cu atât mai puțin să ne închidem hotărârile judecătorești. Dar, repet, din ce nu au spus colegii din țară, ei păstrează în continuare această posibilitate. Iar decizia doamnei președinte a Curții de Apel București prin care ne închide cu totul accesul la publicare și închidere hotărâri rămâne singulară la nivelul instanțelor.

PressHub: Ce înseamnă sancțiunea dată de Secția pentru judecători a CSM?

Liliana Alexe: Avertisment, este într-adevăr cea mai ușoară sancțiune, dar o consider profund nedreaptă pentru un judecător care funcționează la Curtea de Apel București de opt ani. Este în fiecare weekend în Curtea de Apel București, sâmbătă, duminică, în fiecare zi nelucrătoare. Chiar am solicitat doamnei președinte accesul la camerele video în procedură, să mai apăr și în această modalitate, în sensul că eu am fost efectiv în Curtea de Apel București și am motivat hotărârile din biroul meu. Deci am intrat în fiecare weekend, în fiecare zi nelucrătoare, în 3 ianuarie, 4 ianuarie, 5 ianuarie, 7 ianuarie, în fiecare an sunt în curte și motivez hotărârile din birou și mi le public, mi le închid. Deci această disciplină mă caracterizează pe mine și chiar am cerut printr-o adresă doamnei președinte să-mi permită să-mi dea accesul la camerele video care arată că intru în Curtea de Apel București în fiecare weekend de la orele dimineții și ies la orele serii, adică după ora 21:00 și aceasta face parte din conduita mea profesională.

Adeverința potrivit căreia judecătoarea Alexe de la CAB avea anul trecut 105 de zile de concediu de odihnă neefectuate

Am 27 de ani în profesii juridice, 20 de ani și patru luni doar ca judecător. (…) Noi, judecătorii, trebuie să avem acces în sistemul ECRIS. A fost un sistem creat pentru tot personalul, justiție și mai mult, eu îl văd ca un sistem deschis și celorlalți participanți în actul de justiție. Pentru colegii judecători, pentru colegii avocați. Trebuie să avem acces la acest sistem și să-l utilizăm. Este un sistem pentru toți, nu este un sistem exclusivist, nu este un de sistem în care puterea decizională să aparțină unui președinte de instanță. Și atunci mă întorc la această abatere. Dacă este un mod de lucru folosit de colegi, de ce sunt eu cercetată disciplinar pentru modul de lucru folosit de colegi? (…) Cred că aceste conturi ECRIS sunt conturi publice și așa trebuie să și rămână. Nu conțin nicio informație personală care să fie expusă.

PressHub: La Înalta Curte cum a decurs procesul?

Liliana Alexe: Dosarul meu a fost poziția numărul patru din lista de ședință, adică ultimul, și a durat 5 ore. Mi se pare cel mai lung proces disciplinar.(…) Procedura a fost transparentă, dar m-am simțit într-un proces de tip inchizitorial. Mi-am susținut personal toate cererile formulate, cu toate excepțiile.

Am solicitat proba testimonială cu doi colegi, mi s-a respins, mi s-a respins cu prezența în sală a doamnei judecător Raluca Moroșanu, căreia vreau să-i subliniez acest efort pe care l-a făcut pentru mine. Am insistat să fie audiată în calitate de martor doar un singur minut. Mi s-a respins această probă testimonială. Deși teza probatorie cu doamna judecător Raluca Moroșanu în calitate de martor era aceea de a se proba că la nivelul Curții de Apel București nu a existat o notificare Whatsapp de felul celei primite de către Secția a VIII-a de contencios administrativ, doamna judecător Moroșanu ar fi venit să spună că o notificare de genul acesta nu a fost comunicată Secției I penale. Deci ceea ce spune Secția disciplinară că s-a dat o dispoziție verbală la nivelul instanței nu este adevărat și această afirmație putea fi contracarată cu proba testimonală.

Judecătoarea Raluca Moroșanu, interviu pentru Recorder: „Dacă nu se schimbă ceva acum, nu se va mai schimba niciodată” / “Practic, suntem niște angajați ai unui SRL”
Judecătoarea Raluca Moroșanu a intervenit în debutul conferinței de presă a conducerii CAB și a reclamat presiunile la care sunt supuși judecătorii

(…) Nu vreau să o leg de procesul meu disciplinar, i-am mulțumit și personal, pentru mine, doamna judecător Raluca Moroșan este și eroul meu, este un erou în act național, dar este și erou personal, pentru că ne-a dat acest semnal de putere că putem să vorbim.

Această cercetare disciplinară mi-a provocat o uriașă suferință, mi-a afectat îngrozitor starea de sănătate, am muncit în toată vara anului 2025, când eram în cercetare disciplinare în Curtea de Apel București ca să ajung să motivez hotărârile judecătorești. Extrem de greu, deci extrem de greu am fost extrem de afectată.(…)
Și acesta este semnalul meu de alarmă pentru Inspecția Judiciară sau pentru președinții de instanțe care sesizează Inspecția Judiciară din oficiu. Să cântărească de două ori, de trei ori, de zece ori când trimit în cercetare disciplinară un magistrat, îi provoacă o suferință uriașă îi afectează viața de familie, viața, activitatea de judecată. Pentru a mă ocupa de procesul meu disciplinar ar trebui să-mi smulg timp chiar de la activitatea de judecată, chiar de la familie ca să mi redactez aceste cereri, apărări, note scrise, motivele de recurs, răspunsul la întâmpinare.

PressHub: Ce veți face în continuare?

Liliana Alexe: O să aștept motivarea deciziei completului de 5 judecători de la Înalta Curte, probabil voi face o sesizare a Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru că sunt judecător al contenciosului administrativ, pentru că în procesul meu disciplinar s-au tranșat niște lucruri extrem de grave pe sorginte administrativă. (…) Aici mi s-a părut extraordinar de periculos că se poate, în regimul administrativ, să existe răspundere administrativă în locul cerinței prejudiciului.

În continuare, prezentăm fragmente din interviu:

spot_imgspot_img
Virgil Burlă
Virgil Burlă
Virgil Burlă este jurnalist din anul 2000. A început la Iași, apoi a continuat la București, unde s-a specializat ca reporter pe domeniul justiției. Mai colaborează cu Europa Liberă România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related

Netflix intră în competiție cu YouTube, extinzându-se în domeniul podcasturilor

Într-un sector al serviciilor de video streaming extrem de...

Banatul, recomandat pentru titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2028

Proiectul "Banat - Regiune Gastronomică Europeană 2028" a ajuns...