Pe un model patentat în urmă cu ani, partenerii de viață ai șefilor parchetelor generale sau ai principalelor instanțe, dacă lucrează în sistemul judiciar, sunt aduși în Capitală și răsplătiți cu funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Institutul Național al Magistraturii (INM) sau Inspecția Judiciară (IJ), instituții care plătesc o diurnă de 2% pentru fiecare zi lucrătoare din indemnizația brută lunară.
Beneficiul este acordat doar pentru că aceștia vin la serviciu și nu dețin, pe numele lor, o proprietate în București în care să fie trecut domiciliul stabil în cartea de identitate.
IJ, INM sau CSM au angajat partenerii de viață ai membrilor Consiliului ori ai procurorilor-șefi, cel mai probabil în semn de recunoștință. Astfel, avem cazul judecătoarei autointitulate „suveraniste” Gabriela Baltag, fostă președintă a Asociației Magistraților din România și fost membru al CSM, aleasă din partea tribunalelor din țară începând cu anul 2017.
Detașat și judecat pentru salariu
În toamna anului 2018, soțul Gabrielei Baltag, Vasile Baltag, a obținut un post de inspector judiciar la IJ și s-a mutat de la Piatra Neamț la București, alături de soția sa. După pensionare, acesta și-a dat în judecată fostul angajator și a solicitat Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să stabilească dacă nu ar fi normal ca pensia să îi includă și veniturile aferente celor trei ani de detașare la IJ, perioadă în care a încasat diurna de 2%.
Un alt membru al CSM în perioada 2017–2023 a fost procurorul Nicolae Andrei Solomon. În decembrie 2018, soția sa, judecătoarea Camelia Maria Solomon, a fost detașată de Secția pentru judecători a CSM ca formator la INM pentru o perioadă de trei ani. Ulterior, detașarea a fost prelungită pentru încă trei ani.
După alegerea noului CSM, „întregirea familiei” a devenit regulă. Astfel, soția actualului președinte al CSM, Liviu Odagiu, a fost detașată cu normă întreagă de la funcția de grefier la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu în cea de formator la Școala Națională de Grefieri, în urma unei numiri la Departamentul de relații internaționale. A fost nevoie de o adresă a Școlii Naționale de Grefieri și de avizul Plenului Consiliului pentru ca Nicoleta Odagiu să ajungă la Școala Națională de Grefieri, instituție aflată în coordonarea CSM.
Au urmat detașările soțiilor foștilor procurori generali de la Parchetul General și DNA, Alex Florența și Marius Voineag. În cazul lor, nevestele au fost detașate înainte ca soții să fie numiți procurori șefi.
Flavia Maria Florența, judecătoare la Curtea de Apel Timișoara, a fost detașată de două ori de Secția pentru judecători a CSM. Prima dată în mai 2021, pentru trei ani, iar apoi, după ce a dat „dovadă de profesionalism”, a obținut o nouă detașare, în aprilie 2024.
Soțul său, Alex Florența, a fost delegat de CSM în funcția de procuror-șef al Biroului tehnic și de criminalistică din cadrul structurii centrale a DIICOT. În martie 2023, a fost numit de Cătălin Predoiu în funcția de procuror general, iar ulterior a fost propus de ministrul Radu Marinescu pentru funcția de procuror-general adjunct al DIICOT.
Marius Voineag a fost numit de Cătălin Predoiu în funcția de procuror-șef al DNA pentru perioada 2023–2026. Anterior, acesta ocupase funcția de procuror-șef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică. Soția sa, Marilena Voineag, era judecătoare la Judecătoria Sectorului 3.
În noiembrie 2022, aceasta a fost detașată la CSM pentru o perioadă de trei ani. În mai 2024 a solicitat transferul la Tribunalul București, cerere aprobată concomitent cu prelungirea detașării la CSM pentru încă trei ani. Decizia a fost semnată de fostul președinte al Consiliului, Daniel Grădinaru. În prezent, Marius Voineag este procuror general adjunct al României, fiind propunerea ministrului Justiției, Radu Marinescu.
După recentele numiri de la DNA, Parchetul General și DIICOT, Secția pentru judecători a CSM a decis detașarea lui Adrian Chiriac, judecător la Curtea de Apel Iași, la Inspecția Judiciară. Cel mai probabil, acesta va beneficia de diurnă, întrucât nu are domiciliul stabil în București. Adrian Chiriac este soțul procuroarei Cristina Chiriac (foto), propunerea președintelui Nicușor Dan și a ministrului Radu Marinescu pentru funcția de procuror general. Adrian Chiriac nu ocupă funcția de inspector judiciar, ci, cel mai probabil, una de consilier în cadrul IJ, așa cum s-a întâmplat și în cazul fostei sale colege, Nicoleta Nolden, după pensionarea acesteia de la Curtea de Apel București și reangajarea la Inspecția Judiciară.
Detașați de dragul diurnei
PressHub a arătat că aproximativ 300 de magistrați delegați sau detașați la instituții-cheie continuă să încaseze diurne consistente, care pot depăși 7.000 de lei lunar, fără a lua în calcul salariile aferente.
În ianuarie 2025, fostul ministru al Finanțelor, Tánczos Barna, susținea că „diurna a revenit, în toate sectoarele, la standardul care se aplică în întregul sistem bugetar, cu excepția a 300 de persoane din sistemul Ministerului Justiției. A fost solicitată de Ministerul Justiției pentru a nu perturba activitatea instanțelor”.
Începând cu 1 ianuarie 2026, Guvernul a interzis aceste adevărate recompense, care, în cazul magistraților, puteau ajunge la 80.000 de lei net pe an, adică aproximativ 40% din salariu.
În 2026, Ilie Bolojan a eliminat aceste privilegii, însă CSM și Înalta Curte de Casație și Justiție au stabilit, din proprie inițiativă, că legea nu li se aplică și că plata diurnelor rămâne în vigoare.
