Judecătoarea care a stabilit, într-un singur termen, că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să plătească salariile majorate ale magistraților scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, se judecă chiar cu Ministerul Finanțelor pentru majorarea salariului.
Pe 7 mai 2022, Ramona Bușu a fost delegată de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii de la Judecătoria Sectorului 6 direct la Tribunalul București. În 2020 o regăsim la Judecătoria Buftea, iar în 2015 era stagiar la Judecătoria Orșova.
În ședința de marți, reprezentantul Ministerului de Finanțe a cerut recuzarea Ramonei Bușu, cerere care a fost respinsă de Curtea de Apel București. „Respinge ca neîntemeiată cererea de recuzare formulată de către pârâtul Ministerul Finanțelor privind-o pe doamna judecător Bușu Ramona”, se arată în decizia CAB.
Reclamantă de top
Ramona Bușu este cap de listă în procesele deschise de mai mulți magistrați pentru majorări salariale, modalitate prin care obțin așa-numitele „drepturi salariale restante” de ordinul zecilor de mii de euro, în urma unor procese discutabile, judecate de colegii de breaslă.
Pe 12 mai are termen chiar la Curtea de Apel București, unde judecătoarea, împreună cu alți șase colegi, au atacat un ordin privind salarizarea al fostei șefe a instanței supreme, Alina Corbu, care limita salariile la o valoare de referință sectorială (VRS) de 605 lei. În alt caz, care se judecă acum la instanța supremă, se urmărește creșterea acestei valori cu 25%, adică la 756 de lei.
Pe 29 aprilie, la Curtea de Apel Ploiești, Bușu și alți șapte colegi au pierdut apelul într-un alt proces care are ca obiect „calcul drepturi salariale”.
Tot Bușu, pe 5 mai, a dat dreptate președintelui Nicușor Dan, care a câștigat procesul cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), instituție care trebuie să-i returneze suma de 930.000 de lei, bani cheltuiți în campania electorală pentru alegerile prezidențiale de anul trecut.
„Admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, formulată de către reclamanta Înalta Curte de Casație și Justiție în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Ministerul Finanțelor. Obligă pârâții la emiterea actelor administrative și efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum și la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancțiunea unei penalități în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Stabilește un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, sub sancțiunea aplicării dispozițiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004. Aplică pârâților Guvernul României și Ministerul Finanțelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligațiilor stabilite prin prezenta”, a stabilit Bușu de la CAB.
Ce vrea ÎCCJ
Hotărârea nu este definitivă. Dacă va fi atacată cu recurs, ea va ajunge la instanța supremă, care este reclamant în cauză.
Cererea de chemare în judecată, semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București pe 30 martie și soluționată marți de judecătoarea Ramona Bușu la primul termen al procesului, în condițiile în care, de regulă, procesele în contencios durează luni de zile sau chiar ani.
Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor, în luna martie, prevedea aproape 5 miliarde de lei (1 miliard de euro) pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent. Sumele suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii ale instanțelor. Majorarea se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.
Guvernul a decis însă amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
