Judecătoarea Sorina Iolanda Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova, a pierdut la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) procesul în care a cerut suspendarea delegării judecătoarei Laura Mihaela Sarcină în funcția de vicepreședinte al instanței. Prin hotărârea pronunțată, instanța supremă a respins cererea ca lipsită de interes și a obligat-o pe Marinaș să-i plătească Laurei Sarcină 3.500 de lei cheltuieli de judecată.
Întrebată despre decizie, Sorina Marinaș a declarat că se va adresa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și va solicita inclusiv măsuri interimare. Acestea pot fi dispuse de Curte, în condițiile articolului 39 din Regulamentul său, în situații de urgență în care există un risc iminent de prejudicii ireparabile.
ÎCCJ a respins cererea ca lipsită de interes
Potrivit informațiilor publicate pe portalul ÎCCJ, dosarul nr. 1820/1/2026 a fost înregistrat pe 5 octombrie, la Secția de contencios administrativ și fiscal, având ca obiect un litigiu privind magistrații.
Completul nr. 11 NCPC a respins excepția inadmisibilității cererii de suspendare, invocată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), dar a admis excepția lipsei de interes, ridicată de aceeași instituție. În consecință, cererea formulată de Sorina Marinaș împotriva CSM și a judecătoarei Laura Mihaela Sarcină a fost respinsă ca lipsită de interes. Hotărârea este definitivă.
Marinaș a fost obligată să-i plătească Laurei Sarcină suma de 3.500 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată, cu onorariul redus de instanță în condițiile articolului 451 alineatul 2 din Codul de procedură civilă.
Potrivit programării completurilor de judecată, completul nr. 11 este format din judecătorii Carmen-Mihaela Voinescu, Emilia-Lenuța Panțuru și Claudiu-Iulian Răpeanu.
De ce a contestat Marinaș delegarea
Judecătoarea Sorina Marinaș a cerut ÎCCJ suspendarea executării Hotărârii nr. 1830 din 1 octombrie 2026 a Secției pentru judecători a CSM, prin care Laura Mihaela Sarcină a fost delegată în funcția de vicepreședinte al Curții de Apel Craiova, începând cu 2 octombrie, pentru o perioadă de cel mult șase luni.
În cererea sa, Marinaș a susținut că procedura de delegare ar fi fost nelegală și că judecătorii instanței nu au fost consultați înainte de luarea deciziei. Ea a invocat și probleme privind dreptul Laurei Sarcină de a-și continua activitatea la Curtea de Apel Craiova după încheierea mandatului său de conducere de la Tribunalul Gorj.
Marinaș a afirmat că îndeplinește condițiile pentru a participa la procedura de ocupare a funcției și că nu i-a fost oferită posibilitatea de a-și exprima opțiunea.
Într-un alt dosar, Laura Mihaela Sarcină a obținut suspendarea memorandumului Guvernului privind procedura de desemnare a candidatului României pentru funcția de judecător la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Marinaș a invocat acel precedent în propria cerere, solicitând aplicarea unui standard similar în analiza condițiilor pentru suspendarea actului administrativ.
Marinaș a mai fost implicată într-un conflict privind sesizarea CJUE
Decizia ÎCCJ vine în contextul altor dispute în care Sorina Marinaș a fost implicată în legătură cu independența judecătorilor și posibilitatea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
În septembrie 2026, judecătoarea de la Curtea de Apel Craiova intenționa să sesizeze CJUE cu două întrebări preliminare privind mecanismul de anchetare a infracțiunilor comise de magistrați, cunoscut în dezbaterea publică drept „SIIJ 2”, și posibilitatea ca un judecător să fie declarat incompatibil pentru că pune în discuție sau dispune sesizarea instanței europene.
Pe 15 septembrie, ÎCCJ a admis cererea de strămutare a dosarului formulată de procurorul general Cristina Chiriac și a dispus mutarea cauzei de la Curtea de Apel Craiova la Curtea de Apel București. Instanța supremă a anulat și actele de procedură efectuate la Craiova, astfel că întrebările preliminare nu au mai ajuns atunci la CJUE.
Demersul procurorului general a provocat controverse în sistemul judiciar. Secția pentru procurori a CSM a analizat posibilitatea sesizării Inspecției Judiciare în legătură cu o posibilă afectare a independenței procurorilor prin intervenția lui Cristina Chiriac. Pe 18 septembrie, propunerea a fost respinsă cu patru voturi la trei.
Ce presupun măsurile interimare solicitate la CEDO
Articolul 39 din Regulamentul Curții Europene a Drepturilor Omului permite acesteia să indice măsuri provizorii unui stat parte la Convenție. Potrivit practicii constante a CEDO, asemenea măsuri sunt excepționale și sunt aplicate în situații de urgență, atunci când există un risc iminent de prejudicii ireparabile.
Solicitarea unor măsuri interimare nu înseamnă că acestea vor fi automat acordate. Curtea analizează circumstanțele concrete ale fiecărui caz și gravitatea riscului invocat.
În cazul Sorinei Marinaș, rămâne de văzut ce drepturi va invoca în fața CEDO, ce măsuri va solicita și dacă va putea demonstra existența unui risc care să justifice intervenția urgentă a Curții.
Deocamdată, hotărârea ÎCCJ este definitivă.
