Judecătorul Costin Andrei Stancu, de la Curtea de Apel Pitești – unul dintre magistrații care l-au condamnat definitiv pe fostul ministru Daniel Chițoiu (foto), a reacționat pe Facebook după ce presa a publicat fragmente din rezoluția prin care Inspecția Judiciară (IJ) a dispus acțiune disciplinară împotriva sa. El acuză instituția că îi impune cum să interpreteze legea, deși aceasta nu ar fi atribuția ei.
În postare, Stancu explică modul în care trebuie interpretat art. 74 alin. 1 lit. f din Codul penal, care prevede că, la stabilirea pedepsei, se ține cont și de conduita inculpatului după comiterea faptei și pe parcursul procesului penal.
În dosarul Chițoiu, atât judecătorul de la prima instanță, cât și procurorii și avocatul părții civile au interpretat textul în sensul că noțiunea de „conduită” a inculpatului în proces include nu doar acțiunile făcute personal, ci și pe cele realizate prin avocat. Instanța de fond a motivat această interpretare, iar inculpatul nu a atacat-o în apel – semn, spune Stancu, că a acceptat-o tacit.
Cu toate acestea, Inspecția Judiciară susține că singura interpretare corectă ar fi cea care ia în calcul doar acțiunile personale ale inculpatului, iar orice altă lectură a textului nu ar fi o interpretare legitimă, ci o „adăugare la lege” – practic inventarea unui criteriu de individualizare a pedepsei care nu există în Codul penal. Aceasta este, potrivit magistratului, acuzația centrală din rezoluția de trimitere în cercetare disciplinară.
Rolul avocatului, ingnorat de IJ
Stancu atrage atenția asupra unui aspect pe care îl consideră esențial. În interpretarea pe care o susține Inspecția Judiciară, textul de lege ar deveni inaplicabil, pentru că, în afara declarațiilor date personal, aproape toate actele procesuale ale unui inculpat sunt făcute prin avocat. Așadar, un inculpat ar putea, teoretic, să își exercite abuziv toate drepturile procesuale prin apărător, fără ca instanța să poată vreodată aplica acest criteriu la individualizarea pedepsei.
Judecătorul mai subliniază că interpretarea pe care el și colegii din complet au aplicat-o nu este una singulară sau excentrică. Astfel, aceeași lectură a textului a fost făcută, în același dosar, de judecătorul de la prima instanță, de cei doi judecători din apel, de doi procurori (cel care a redactat motivele de apel și cel de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești) și de avocatul părților civile — în total șase profesioniști ai dreptului. În opinia lui Stancu, faptul că un singur inspector judiciar consideră că acești șase juriști nu au interpretat legea, ci au „inventat” o dispoziție inexistentă, reprezintă o abordare fără precedent.
De ce e relevantă disputa
Criticii IJ spun că folosirea răspunderii disciplinare pentru a sancționa moduri de interpretare a legii, chiar dacă sunt discutabile, riscă să afecteze independența judecătorilor și să-i descurajeze să pronunțe soluții nepopulare sau împotriva unor persoane cu influență.
Costin Andrei Stancu este judecător la Curtea de Apel Pitești și s-a aflat, alături de judecătorul Ioan Fundătureanu, în completul care a soluționat definitiv apelul în dosarul penal al fostului ministru de Finanțe Daniel Chițoiu, condamnat pentru ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, în urma unui accident produs pe DN7, în zona localității Zamfirești (Argeș), în care au murit două persoane. Completul a majorat pedeapsa stabilită de prima instanță de la trei ani cu suspendare la patru ani cu executare, decizie rămasă definitivă după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul în casație al lui Chițoiu.
Stancu a devenit cunoscut în 2021 pentru o hotărâre prin care a stabilit că fosta Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) este incompatibilă cu dreptul european, în urma unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Pentru acea soluție a fost, de asemenea, cercetat disciplinar de IJ, însă CSM a respins acțiunea disciplinară.
Ioan Fundătureanu, celălalt judecător din completul care l-a condamnat pe Chițoiu, este și el vizat de aceeași acțiune disciplinară a Inspecției Judiciare. El a candidat recent pentru șefia Curții de Apel Pitești, funcție pentru care CSM l-a ales însă pe judecătorul Bogdan Mateescu, fost membru al Consiliului, care nu a judecat o zi la Curtea de Apel Pitești.
Potrivit unui comunicat al Inspecției Judiciare, cei doi magistrați sunt acuzați de săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. s) teza I raportat la art. 272 alin. 1 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor – exercitarea funcției cu rea-credință. IJ susține că cei doi ar fi folosit, la individualizarea pedepsei, criterii care nu sunt prevăzute de Codul penal, printre care modul în care avocații inculpatului și-au exercitat dreptul la apărare, afectând astfel dreptul acestuia la un proces echitabil. Dosarul urmează să fie soluționat de Secția pentru judecători în materie disciplinară a CSM.
Cine conduce IJ
Acțiunile disciplinare împotriva celor doi judecători de la Curtea de Apel Pitești au fost exercitate sub conducerea Roxanei Petcu, inspector-șef al Inspecției Judiciare încă din 2022 și confirmată pentru un al doilea mandat de trei ani în 2025, ca unic candidat la concurs.
Petcu și-a început cariera la Judecătoria Buftea, pe care a și condus-o, apoi a fost, timp de doi ani, președinte al Tribunalului Ilfov. Din 2013 a fost detașată la CSM, unde a ajuns șef al Serviciului Resurse Umane, iar din 2018 a devenit inspector judiciar; din 2020 a condus, timp de doi ani, Direcția de Inspecție pentru Judecători, în mandatul controversatului inspector-șef Lucian Netejoru, înainte de a prelua ea însăși funcția de conducere a instituției.
Este soția lui Adrian Petcu, subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, fost expert în cadrul Consiliului Legislativ, instituție condusă de Florin Iordache, și fost secretar de stat în MAI în perioada în care ministru era Carmen Dan, precum și fost prefect de Ilfov și de București. El este păstrat de ministrul Cătălin Predoiu în funcția de subsecretar de stat, deși demnitarii susținuți de PSD au demisionat sau au fost demiși după ce guvernul Bolojan a fost dat jos prin moțiune de cenzură.
Mandatul Roxanei Petcu la conducerea IJ a fost marcat de mai multe controverse. Mai multe decizii disciplinare emise sub conducerea sa au fost ulterior anulate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Este cazul, de pildă, al judecătoarelor Daniela Panioglu și Nadia Guluțanu, de la Curtea de Apel București, sancționate în mai multe rânduri de CSM la propunerea IJ cu decizii de excludere din magistratură desființate apoi de instanța supremă.
De asemenea, Petcu însăși a fost cercetată de DNA, alături de primarul din Voluntari, Florentin Pandele, după ce l-a împroprietărit cu 26 hectare din cartierul ANL Henry Coandă pe escrocul Radu Fotino, condamnat ulterior la 16 ani închisoare. Ancheta s-a finalizat cu soluție de clasare pentru Petcu și Pandele.
