Liderii suveraniști sunt pe primele locuri, într-o clasă corigentă
La începutul lunii septembrie, România a aflat oficial ce bănuia de multă vreme: la testele PISA 2025, elevii de 15 ani se situează pe unul dintre ultimele locuri din Uniunea Europeană, depășind doar Bulgaria și Cipru, și lăsându-se întrecuți, în afara UE, de state precum Muntenegru, Albania sau Serbia. Aproape patru din zece elevi români (38,5%) nu ating pragul minim de competență funcțională la citire, matematică și științe. E o statistică cu care ne-am obișnuit în ultima perioadă.
La fel ne-am obișnuit să vedem cât de fidel copiază clasa politică acest tipar. Un studiu recent Cult Research, realizat pe un eșantion național reprezentativ, arată că, la testul de încredere, niciun lider politic din România nu trece pragul de promovare.
Citește și: Protestul oierilor nu a fost o mineriadă: Ce câștigă AUR
Nimeni nu ia notă de trecere
Dacă am transforma încrederea publică într-un catalog școlar, rezultatele ar arăta un analfabetism funcțional în zona politicii: Călin Georgescu, liderul cu cea mai mare încredere din tot eșantionul, obține o medie de 4,98, pe o scală de la 1 la 10. Atât. Nici premiantul clasei nu trece clasa.
Coborând în ordinea mediilor, notele devin tot mai mici: pe locul al doilea la încredere, George Simion ia 4,58, urmat de Ilie Bolojan cu 3,78, Diana Șoșoacă cu 3,54, Kelemen Hunor cu 3,40, Nicușor Dan cu 3,33, iar Sorin Grindeanu închide acest clasament cu 3,02. Consider că la acest scor, în orice sistem școlar, ar urma imediat o discuție serioasă cu dirigintele. Practic, întreaga clasă politică evaluată stă sub nota de trecere.
Citește și: Demonstrația de violență
Unde sunt liderii de altădată
E tentant să ne întrebăm unde au dispărut liderii care adunau ceva mai mult de jumătate dintre voturile de încredere ale electoratului. Astăzi liderul cu cea mai mare încredere e, în același timp, al doilea cel mai respins electoral. Media de încredere a lui Georgescu, de 4,98 din 10, pare mai mult rezultatul unei împărțiri aproape perfecte între simpatie intensă și o antipatie la fel de intensă, ceea ce arată un lucru pe care il stiam deja, anume o clasă socială ruptă în două.
Recordul absolut la acest capitol îl deține însă Nicușor Dan, care pare că a devenit „cel mai neiubit dintre politicieni” ca să parafrazăm titlul lui Marin Preda: 30% dintre respondenți declară că nu l-ar vota niciodată, iar nici măcar în segmentul din care ar trebui să-și tragă simpatizanții, dreapta urbană/reformistă, nu primește notă de trecere, oprindu-se la 4,31, sub pragul de 5.
Segmentarea electoratului făcută de Cult Research arată patru grupe distincte denumite pe baza specificului lor statistic rezultat din analiza datelor:
Dreapta urbană/reformistă (37%), care se remarcă drept susținători majoritari ai lui Ilie Bolojan sau Nicușor Dan, rămâne segmentul cel mai numeros, motivat nu atât de simpatia față de un lider, cât de respingerea fermă a extremismului suveranist. E „elevul silitor” al clasei, care este totodată atent și critic cu tot ceea ce i se prezintă.
Suveraniștii/naționaliști (34%) sunt cei care îi susțin pe liderii lor de opinie, cu precădere Simion și Georgescu. Ei reprezintă grupul cu atașamentul ideologic cel mai puternic și cea mai mare mobilizare electorală, dar și cel mai omogen în respingerea absolută a taberei adverse.
Stânga tradițională (19%), susținătoare a liderilor PSD, este orientată spre continuitate și stabilitate având votul cel mai „loial” din eșantion, cu evaluări relativ ridicate acordate liderilor social-democrați, dar și, deloc surprinzător, liderilor suveraniști.
Scepticii/anti-sistemul pasiv (10%) singurul segment în care niciun lider politic, indiferent de tabără, nu trece de media 3,50 pe o scală de 10. Practic, respondenții la studiu identifică în politicieni numai elevi cărora nu le acordă nicio șansă de viitor.
Deși suveraniștii nu sunt segmentul majoritar (34%, față de 37% cât are dreapta reformistă), ei sunt cei care, în scenariul unui vot parlamentar anticipat, ies „pe primul loc din clasă”: AUR strânge cele mai multe voturi într-un eventual scrutin la nivel național, iar la mare distanță urmează PSD și PNL. Merită spus și că apropierea de lideri nu e simetrică: în interiorul propriului segment, dreapta reformistă acordă note modeste propriilor favoriți 5,79 pentru Ilie Bolojan, 4,31 pentru Nicușor Dan, în timp ce suveraniștii îi notează pe Georgescu și Simion cu 8,60, respectiv 7,64. Unii aleg cu rezervă față de cea mai bună opțiune, iar ceilalți aleg cu convingerea unui lucru față de care nu au nicio îndoială.
La barometrele de încredere politică măsurăm de fapt cât de mult mai crede o națiune în cei care o conduc. Rezultatul e clar din cele prezentate mai sus. Iar dacă testele PISA se dau o dată la trei ani, testul de încredere politică se dă în fiecare zi și se pare că notele nu sunt de trecere.
Cult Research, „Analiza intenției de vot și a percepțiilor politice din România”, studiu cantitativ CAWI, eșantion național reprezentativ de 800 respondenți, 3-8 septembrie 2026, marjă de eroare ±3,3%.
