Miercuri dimineață, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a ținut al șaselea discurs despre starea Uniunii Europene, un discurs care a acoperit de la schimbările climatice și efectele devastatoare ale caniculei din vară, la războaiele din Ucraina si Orientul Mijlociu, migrație, strategia de mediu și cursa înarmării digitale sau despre dezvoltarea și limitarea platformelor sociale si a Inteligenței Artificiale (IA).
Președinta Comisiei Europene și-a folosit discursul pentru a pleda pentru o Europă mai puternică și mai independentă: consolidarea capacității de adaptare la schimbările climatice, reducerea decalajului față de China și Statele Unite în domeniul inteligenței artificiale, în paralel cu avertismente privind efectele nocive ale acestei tehnologii, intensificarea sprijinului pentru Ucraina și introducerea unor noi măsuri de urgență în domeniul migrației.
Citește și: De ce un discurs despre Starea UE și cui îi pasă?
O relație privilegiată
În cadrul discursului, la care a participat personal și premierul canadian Mark Carney, președinta Comisiei a invitat Canada să colaboreze cu Bruxellesul pentru a deveni „primul membru asociat al Uniunii Europene”, adăugând: „Vedem lumea prin aceiași ochi”. Ministrul irlandez pentru afaceri europene, Thomas Byrne, s-a arătat deschis față de ideea unui statut de membru asociat al UE pentru Canada.
„În ceea ce privește extinderea UE, extinderea Uniunii noastre cu membri cu drepturi depline și, poate, cu membri asociați, este în interesul nostru strategic”, a declarat el.
Securitatea XXL
Von der Leyen a anunțat, de asemenea, că va propune un nou forum de securitate pentru liderii UE și ai statelor care împărtășesc aceleași valori, ca răspuns la intensificarea atacurilor hibride rusești și la deteriorarea relațiilor transatlantice. Canada, Ucraina, Norvegia și Regatul Unit ar fi, de asemenea, invitate să participe.
În discursul său, Ursula von der Leyen a menționat proiectul Freyja, ideea Ucrainei privind crearea unui sistem paneuropean de apărare antiaeriană, despre care a spus că reprezintă un element central – dacă nu chiar punctul de pornire – al unei colaborări europene mai strânse în domeniul apărării.
„Aici combinăm experiența de luptă și spiritul inovator al ucrainenilor cu leadershipul tehnologic al Europei și, desigur, cu capacitățile noastre semnificative de producție”, a spus von der Leyen. „Freyja este doar începutul. Este nevoie de mai mult. Folosind fondurile rămase din programul SAFE, vom lansa un nou program pentru proiecte comune cu companii ucrainene”, a adăugat ea.
Producătorul ucrainean de drone și sisteme de război radioelectronic BlueBird Tech a anunțat la sfârșitul lunii aprilie lansarea unei divizii pentru dezvoltarea de rachete, iar compania Fire Point, producătoarea rachetei de croazieră ucrainene cu rază lungă de acțiune Flamingo, a dezvoltat ideea unui sistem paneuropean de apărare antiaeriană – proiectul Freya.
Într-un discurs în care a avertizat asupra amenințărilor la adresa Europei – de la state ostile și rivalități comerciale până la schimbările climatice – von der Leyen și-a încheiat intervenția amintind originile UE, construită ca un acord între „popoare care s-au aflat în război atât de mult timp”.
Fiecare are ceva de criticat – în ordine invers cronologică
Tradițional, discursul despre starea UE este urmat de dezbaterea din Parlamentul European și așa ajungem la „șarmul discret al compromisului”, cu partea lui bună – toată lumea are un cuvânt de spus -, care este simultan și „slăbiciunea” sistemului; în timpuri tulburi, nesigure, oamenii nu mai au răbdare, visează la un salvator sau un lider autocrat și alunecă ușor spre extreme.
Președinția irlandeză a Consiliului UE analizează ideea unui statut de membru asociat pentru Canada.„În ceea ce privește extinderea UE, extinderea Uniunii noastre cu membri cu drepturi depline și, poate, cu membri asociați, este în interesul nostru strategic”, a declarat Ministrul irlandez pentru afaceri europene, Thomas Byrne.
Lidera Verzilor critică reacția lentă la valurile de căldură și renunțarea la unele politici de mediu.
„Nu am văzut o celulă de criză. Nu am văzut reuniuni ad-hoc ale Consiliului. Nu a existat un plan de acțiune imediat” a spus Terry Reintke.
Conservatorii și Reformiștii Europeni au acuzat-o pe von der Leyen de ipocrizie în privința migrației. „Astăzi spuneți că vreți să limitați migrația. Dar ce spuneați în 2020? Că migrația a fost întotdeauna o realitate a Europei, că timp de secole ne-a îmbogățit culturile și a modelat viețile oamenilor – deci contați pe memoria scurtă a oamenilor”, a declarat președintele grupului ECR, Patryk Jaki, grup parlamentar din care face parte și AUR.
Lidera grupului Renew Europe, Valérie Hayer, i-a transmis Ursulei von der Leyen un mesaj clar: să apere majoritatea centristă care a susținut-o pentru un nou mandat.
„Există o singură majoritate”, a fost ideea centrală a intervenției sale. Hayer a cerut un „radicalism proeuropean” construit în jurul forțelor politice de centru.
Jordan Bardella, liderul grupului Patrioți pentru Europa din Parlamentul European, și-a concentrat replica la discursul lui von der Leyen asupra costurilor de zi cu zi, acuzând Bruxellesul că îi face pe europeni să „plătească, să plătească din nou, să plătească mereu” prin creșterea costurilor pentru carburanți, încălzire și alimente.
„Există acum două Europe”, a susținut politicianul francez, una care „scrie regulile” și alta care trebuie să plătească pentru ele.
Socialiștii i-au cerut lui von der Leyen să păstreze ambițiile climatice. „Să păstrăm Pactul Verde și obiectivul neutralității climatice… simplificarea nu trebuie să devină dereglementare pe ușa din dos”, a spus lidera grupului Socialiștilor și Democraților, Iratxe García.
Iar liderul PPE, Manfred Weber, a criticat tocmai încăpățânarea lui von der Leyen de a nu renunța la Pactul Verde.
UE trebuie să răspundă preocupărilor cetățenilor privind costul vieții „nu ținându-le lecții, ci ascultându-i”, a spus Weber.
Câte grupuri parlamentare, tot atâtea priorități și reproșuri. Parlamentul European poate părea după o astfel de dezbatere mai haotic decât oricând, dar majoritatea europarlamentarilor mizează tocmai, la sfârșit, pe „șarmul discret al compromisului”.
(Sursa foto: European Union , 2026)
