Ucraina va continua să atace navele rusești în apele internaționale, considerând aceste operațiuni parte a dreptului său la autoapărare prevăzut de Carta ONU, a transmis Kievul autorităților de la Atena, potrivit unor informații obținute de Euractiv.
Declarația vine într-un moment de tensiune între Grecia și Ucraina, după ce la începutul lunii mai (7 mai), autoritățile elene au descoperit o dronă maritimă ucraineană încărcată cu aproximativ 100 de kilograme de explozibili în apropierea insulei grecești Lefkada, în Marea Ionică.
Potrivit unor surse diplomatice de la Atena, drona ar fi avut ca țintă un petrolier rusesc aflat în Marea Mediterană, pe baza unor informații de intelligence furnizate de partea ucraineană.
O lună mai târziu, pe 5 iunie, o dronă maritimă ucraineană a ajuns în rada portului Constanța, unde s-a autodistrus, după câteva ore. În presa din România s-a speculat că ar fi urmărit un petrolier rusesc din „flota fantomă” ruseasca. Vasul tocmai părăsise portul Midia/Năvodari. Președintele Nicușor Dan a respins categoric informația că în portul românesc ar fi ancorat un petrolier din „flota fantomă”. Încă nu există un raport comprehensiv al autorităților despre incidentul din iunie, iar președintele Dan declara recent la Ankara că se mai așteaptă explicațiile părtii ucrainene.
Citește și: Rusia încearcă să-și pună la adăpost producția de petrol: noi atacuri ucrainene cu drone
Atena se teme că Mediterana ar putea deveni un teatru de război
Autoritățile grecești sunt preocupate în special de riscul ca Marea Mediterană să devină o zonă de confruntare militară, cu posibile consecințe asupra turismului, un sector esențial pentru economia Greciei.
Atena a transmis Ucrainei trei demersuri diplomatice oficiale în legătură cu incidentul.
În mod oficial, Kievul și-a exprimat regretul pentru situație, subliniind că aceasta este o consecință a agresiunii ruse împotriva Ucrainei.
Însă, potrivit unor surse diplomatice elene, mesajul transmis neoficial de partea ucraineană este că Kievul nu intenționează să renunțe la atacarea navelor rusești din Marea Mediterană.
Kievul invocă dreptul la autoapărare prevăzut de Carta ONU
În cadrul mai multor întâlniri directe desfășurate după incidentul din 7 mai, diplomați ucraineni au transmis că Ucraina va continua să vizeze petrolierele rusești aflate în largul mării, considerând aceste acțiuni parte a dreptului său la autoapărare în baza articolului 51 din Carta Organizației Națiunilor Unite, au declarat sursele diplomatice pentru Euractiv.
Oficialii ucraineni au invocat și Acordul de prietenie din 1996 dintre Ucraina și Grecia, care prevede obligația celor două state de a purta consultări în cazul unor situații ce ar putea afecta pacea și securitatea internațională.
Acordul prevede că „în cazul apariției unei situații care ar putea constitui o amenințare sau ar putea pune în pericol pacea și ordinea internațională, părțile vor iniția consultări imediate pentru evaluarea situației”.
Citește și: Războiul dronelor: Ucraina lovește Siberia și flota fantomă a Rusiei
Ucraina acuză Grecia de politizarea cazului înaintea consultărilor
Kievul susține că Atena nu a respectat această prevedere, argumentând că subiectul a fost puternic politizat în presa greacă înainte ca autoritățile elene să poarte consultări cu partea ucraineană.
Disputa reflectă o tensiune mai largă: în timp ce Ucraina își extinde operațiunile împotriva infrastructurii energetice și navale rusești pentru a limita capacitatea Moscovei de a finanța războiul, statele europene situate în apropierea rutelor maritime strategice se tem că aceste acțiuni ar putea extinde conflictul.
(Sursa foto: Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei / Facebook)
