„Războiul pentru Ucraina se duce acum în aer”, a spus președintele Volodimir Zelenski, după o serie de atacuri masive rusești asupra Kievului, dar și ucrainene, cu drone „cu rază lungă de acțiune”, care au lovit rafinării și chiar vase ale flotei fantomă rusești de petroliere, în Marea Azov.
Atacul masiv cu drone și rachete al Rusiei, de luni dimineața, a făcut peste 20 de victime la Kiev și în împrejurimi, scoțând în evidență marea vulnerabilitate de moment a Ucrainei: o apărare antiaeriană slabă. De unde și prioritatea președintelui Zelenski la summitul NATO de la Ankara, la care o fost invitat: să obțină, de unde o fi, rachete Patriot, și nu numai.
Lovituri ucrainene în adâncul Rusiei: flota fantomă
Drone ucrainene cu rază lungă de acțiune au lovit opt petroliere din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei în Marea Azov, a anunțat pe 7 iulie Robert Brovdi, comandantul Forțelor ucrainene de sisteme fără pilot, cunoscut sub indicativul „Madyar”.
Brovdi a afirmat că operațiunea desfășurată în cursul nopții ar fi avut „rezultate la scară industrială”. Potrivit acestuia, dronele ucrainene au lovit și o navă cargo și un feribot, pe lângă un convoi format din opt petroliere. El susține că petrolierele au fost „grav avariate și cuprinse de incendii”.
„Flota fantomă părăsește zona. Lupta pentru aprovizionarea Crimeei cu combustibil, în Marea Azov, continuă”, a scris Brovdi pe Telegram, relatează Kyiv Independent, care precizează că nu a putut confirma afirmațiile din surse independente.
În cadrul strategiei de a slăbi capacitatea de război a Moscovei prin lovirea infrastructurii logistice, Ucraina a început să vizeze tot mai des „flota fantomă” a Rusiei, pentru a crește presiunea asupra armatorilor și companiilor de asigurări care ajută Moscova să eludeze sancțiunile occidentale, arată o analiză a centrului britanic de cercetare în domeniul apărării și securității Royal United Services Institute (RUSI).
Potrivit unei scrisori transmise la 26 iunie de vicepremierul ucrainean Oleksii Kuleba către Organizația Maritimă Internațională (IMO), citată pentru prima dată de publicația Lloyd’s List, Ucraina susține că navele din „flota fantomă” a Rusiei nu mai pot fi considerate nave comerciale civile obișnuite în sensul dreptului internațional, având în vedere rolul lor în susținerea efortului de război al Moscovei.
Pe 5 iunie, în portul Constanța s-a autodetonat o dronă marină ucraineană, incident care s-a speculat că ar fi putut fi legat și de prezența mai devreme, în portul Midia/Năvodari, a unui vas cargo din „flota fantomă” a Rusiei.
Rafinării și depozite de petrol
Drone ucrainene au lovit luni rafinăria de petrol din Omsk – cea mai mare din Rusia, situată în adâncul Siberiei – într-un atac care ar putea fi unul dintre cele mai lungi desfășurate de Ucraina de la începutul războiului, a anunțat Statul Major al armatei ucrainene. Autoritățile ruse au confirmat lovitura, produsă în ajunul unui summit crucial al NATO.
Atacul a provocat un incendiu la rafinăria din Omsk, aflată la aproximativ 2.700 de kilometri de teritoriul controlat de Ucraina și în apropierea frontierei Rusiei cu Kazahstanul, potrivit armatei ucrainene.
Guvernatorul regiunii Omsk, Vitali Hoțenko, a declarat că Ucraina a atacat instalația și că apărarea antiaeriană rusă a distrus majoritatea dronelor implicate. El a precizat că nu au existat victime, iar echipele de intervenție acționează la fața locului.
Președintele Volodimir Zelenski a descris atacul drept „o realizare importantă” a forțelor armate ucrainene și a afirmat în mesajul său video de seară: „Și Siberia se află acum în raza loviturilor de precizie ale Ucrainei.”
Compania ucraineană de tehnologie militară Fire Point a anunțat că atacul a fost efectuat cu versiunea modernizată a dronelor FP-1 și l-a calificat drept un record pentru dronele de atac, „nu doar în Ucraina, ci la nivel mondial”. Potrivit companiei, până acum rafinăria din Omsk era în afara razei de acțiune a dronelor ucrainene.
Armata ucraineană a mai lovit și porturile rusești Ust-Luga și Vîsoțk, folosite pentru exporturile de petrol la Marea Baltică, precum și ținte din regiunile Kaluga și Iaroslavl, au declarat autoritățile locale.
Rusia continuă să lovească ținte civile
În paralel, Rusia a lansat luni un nou atac cu rachete și drone asupra Kievului, lovind blocuri de locuințe pentru a doua oară într-o săptămână. Cel puțin 21 de persoane au fost ucise, potrivit autorităților ucrainene, care au avertizat că orașul se confruntă cu un deficit critic de interceptoare antiaeriene fabricate în Statele Unite. Atacul vine la doar câteva zile după un bombardament masiv asupra capitalei ucrainene, soldat cu cel puțin 27 de morți.
Echipele de salvare continuau să scoată victime de sub dărâmăturile unui bloc grav avariat.
La ce poate spera Ucraina?
Bombardamentul a avut loc în ajunul summitului NATO din Turcia, unde Donald Trump urmează să se întâlnească cu Volodimir Zelenski într-o nouă încercare de relansare a eforturilor de pace. Președintele american a declarat luni că o soluție pentru războiul din Ucraina este „mai aproape decât își imaginează oamenii”.
Zelenski a cerut aliaților NATO să consolideze apărarea antiaeriană a Ucrainei împotriva rachetelor balistice rusești. „Este pur și simplu absurd că, în lumea de astăzi, producția nu a fost organizată la nivelul necesar pentru a proteja oamenii de teroarea rachetelor balistice”, a spus liderul ucrainean, adăugând că Kievul așteaptă „decizii” privind apărarea aeriană la summitul de la Ankara. Anterior, secretarul general al NATO, Mark Rutte, declarase că „aliații și partenerii NATO trebuie să continue să se asigure că Ucraina primește tot ceea ce are nevoie”.
Ucraina speră să încheie până la sfârșitul anului acorduri importante de cooperare în domeniul apărării cu cel puțin șapte state membre NATO, a declarat un înalt oficial ucrainean. Strategia urmărește să demonstreze că Kievul poate fi nu doar beneficiar, ci și furnizor de echipamente și tehnologii militare. În ultimele luni, Ucraina a semnat deja acorduri privind producția și dezvoltarea de drone cu șase state.
Polonia a oferit Ucrainei ajutor militar în valoare de 3,8 miliarde de euro de la începutul invaziei ruse din 2022, a declarat ministrul polonez al Apărării, apreciind că suma este „un motiv de mândrie”. Anunțul vine în contextul în care Ministerul Apărării de la Varșovia a început declasificarea informațiilor privind livrările de armament către Ucraina, pe fondul disputelor diplomatice dintre cele două țări legate de masacrele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
(Sursa foto: Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei / Facebook)
