Laura Ștefan: Ucraina vrea să arate că merită încrederea europenilor. Proceduri transparente, din buncăr, pentru prevenirea corupției

Data:

Laura Ștefan, experta în sfera statului de drept, unul dintre reprezentanții organizațiilor internaționale care au decis cine va ocupa postul de șef al Agenției Naționale de Prevenire a Corupției (NAPC) din Ucraina a explicat, într-un interviu pentru PRESShub, procesul de reforme instituționale prin care trec Ucraina și Republica Moldova, în această perioadă grea a războiului rusesc de agresiune, în aspirația lor de integrare europeană.

Laura Ștefan (Expert Forum) a fost implicată și în reforma parchetului anticorupție din Republica Moldova.

„Ucrainenii desfășoară proceduri transparente pentru ocuparea unor funcții înalte în stat din buncăr. A fost o experiență interesantă și te smerești în fața ei.

Te uiți la cei care vin spre UE și este impresionant că fac aceste lucruri în contextul unui război.

E o lecție despre cum să-ți duci viața, inclusiv instituțională, în condiții de viață grele”, a declarat Laura Ștefan.


PRESShub: Ucraina trece printr-un război, își concentrează toată energia pentru a ține piept rușilor. În același timp, și-a asumat și cartea grea a reformei statului pentru a se putea integra în UE. Două obiective strategice foarte grele.

Povestiți-ne experiența dvs în procesul de selecție a șefului Agenției Naționale de Prevenire a Corupției (NACP) din Ucraina. Cât de profesionist a fost organizată această procedură?

Laura Ștefan: Cred că Ucraina mizează foarte mult pe cartea diferențelor între ea și Rusia, iar una dintre diferențele majore este această dorință, acțiunile concrete în direcția statului de drept și a luptei împotriva corupției, mai ales în contextul actual al războiului.

După cum știm, au existat și scandaluri legate de achizițiile publice, mai ales la Ministerul Apărării, scandaluri care au condus la schimbări din funcție.

Ucraina înțelege de ce este important să acționeze ferm împotriva corupției în acest moment.

Eu sunt impresionată de felul în care s-a derulat această procedură, o procedură transparentă și o procedură care a implicat atât experți naționali, cât și experți internaționali, eu fiind unul dintre ei.

O procedură care s-a desfășurat sub ochiul public, prin interviuri transmise în direct, prin dezbateri între membrii comisiei cu privire la candidații care au ajuns în ultima etapă, cu verificări extrem de detaliate, atât în privința profilului psihologic, cât și în privința IQ-ului și a cunoștințelor de natură juridică sau a alegerilor etice pe care candidații le-ar face într-un anumit moment al carierei lor.

Citește și: Judecătoarea Daniela Panioglu, după ce a fost exclusă a 5-a oară din magistratură: „Justiția nu mai este o putere, ci o vulnerabilitate națională”

Câți candidați au fost audiați în total?

Au fost 64 de candidați, iar procedura a durat patru luni. După prima etapă de verificare, au mai rămas 51.

Următorii au trecută printr-o altă etapă de testare, iar în urma ei au mai rămas 24.

Verificarea în privința integrității a avut la bază informațiile pe care candidații înșiși le-au transmis comisiei, informații pe care comisia le-a obținut de la ONG-uri și alte părți terțe, informații care există în registrele publice.

Desigur, a fost dialogul cu candidații acolo unde erau chestiuni neclare. Iar apoi am avut interviuri publice transmise online, în care am ridicat acele întrebări care încă rămăseseră relevante.

I-am verificat pe toți în privința competențelor profesionale. Apoi a fost un test psihologic. Apoi a fost un test pentru a fi verificată acuratețea informațiilor despre candidat.

Mai exact, programul respectiv poate identifica acele profile care nu sunt credibile, să spunem, situațiile în care încercăm să ne prezentăm mai frumoși decât suntem în realitate, în care încercăm să păcălim sistemul.

Povestim lucruri pozitive despre noi și încercând să punem deoparte lucrurile negative, programul poate să detecteze acest tip de comportament.

Apoi candidații au trebuit să rezolve un caz juridic și un studiu de caz care privește problemele de etică.

De asemenea, au trebuit să prezinte comisiei o viziune asupra mandatului lor.

În România nu cred că a existat o procedură atât de lungă și complexă vreodată.

În paralel, acești 24 de candidați au trecut printr-un vetting organizat de guvern. E un control pe care îl face guvernul pentru numirea în toate funcțiile înalte, tocmai pentru a nu se ajunge la situația în care există impedimente pentru anumiți candidați să fie numiți în aceste funcții.

La finalul acestor proceduri, luând în considerare toate rezultatele și toate interviurile pe care le-am avut cu persoane relevante care ne puteau spune lucruri despre acești candidați, i-am invitat pe primii 10 la interviurile finale, iar după două runde de vot,  din primii 10 am ales câștigătorul.

Noi am ales câștigătorul duminică seară și l-am anunțat public. Luni s-au făcut procedurile formale, iar marți persoana respectivă a fost numită în funcție.

Dvs din partea cărei organizații internaționale ați participat în această comisie?

Lista celor trei experți propuși de organizațiile internaționale a fost semnată de toți partenerii internaționale ai Ucrainei, apoi a fost înaintată guvernului ucrainean.

Între acești trei experți, unul a fost ucrainean.

Din punctul meu de vedere, a fost un semnal pe care l-a dat și comunitatea internațională, un semnal de încredere.

Pentru că, nu e așa?!, un observator extern s-ar putea întreba ce caută niște străini într-o altă țară să aleagă șefii unor instituții atât de importante.  

Orice decizie în această comisie s-a luat cu o majoritate minimă de patru voturi, dintre care trei trebuia să aparțină experților numiți la propunerea organizațiilor internaționale.

Încă de la primele ședințe noi ne-am propus să ajungem la consens, adică să vorbim, să negociem, să ne convingem unii pe alții și să ajungem la decizii luate prin consens, lucru care s-a și întâmplat cu privire la ultima rundă de vot.

Dar dacă ne uităm la cum s-a votat în prima rundă și chiar și în a doua rundă cu privire la alți candidați, veți vedea că membrii comisiei nu s-au sfiit să-și arate preferințele pentru unul sau altul.

Pentru mine este un lucru foarte important că la final am reușit să votăm cu toții cu inima împăcată, cu aceeași persoană.

Experta din România, Laura Ștefan, membră în comisia care a decis șeful Anticorupției în Ucraina. Foto: Inquam Photos / George Călin
Experta din România, Laura Ștefan, membră în comisia care a decis șeful Anticorupției în Ucraina. Foto: Inquam Photos / George Călin

În rândul clasei politice din Ucraina, cum sunt percepute aceste instituții?

Sunt instituții foarte puternice. Sigur, NACP-ul este agenția națională de prevenire a corupției și acționează în zona administrativă.

Pentru a explica un pic cititorilor, funcțiile principale sunt acelea legate de controlul declarațiilor de avere și a conflictelor de interese, de gestionare a politicilor privind avertizorii de integritate, verificarea finanțării partidelor politice.

În plus față de ce suntem noi obișnuiți să vedem la Agenția de Integritate sau Autoritatea Electorală Permanentă din România, această agenție are și un rol de construire a politicilor publice și planurilor strategice.

Strategia și planurile de acțiune pe anticorupție sunt elaborate de această instituție, iar apoi merg către aprobarea formală a Parlamentului.

Apoi mai avem o structură care investighează corupția la nivel înalt, numită NABU și o altă structură de procurori care preia cazurile în NABU, le supraveghează și le duce în instanță.

Mai exact, cumva DNA-ul nostru este împărțit în două în Ucraina: o parte de investigație este formată din investigatori și personalul tehnic, iar pe de altă parte, avem o structură de parchet care lucrează în strânsă colaborare cu NABU. De asemenea, există și o instanță specializată pe corupția la nivel înalt.

Funcționează justiția în perioadă de război?

Justiția funcționează cum funcționează toată Ucraina, cu restricțiile legate de alarmele zilnice, cu îngrijorări privind ziua de mâine.

Dar viața continuă, iar instituțiile, mai ales în această zonă a statului de drept, înțeleg că de funcționarea lor depinde credibilitatea Ucrainei în fața partenerilor internaționali.

În plus, aceste instituții nu pot funcționa brownian. Trebuie să existe o abordare integrată.

NABU, de exemplu, are nevoie de informații de la NACP. Prin controlul declarațiilor de avere, a finanțării partidelor politice, poți să identifici elemente care să ridice semne de întrebare și care să fie trimise mai departe spre NABU.

Partea de prevenție și control administrativ este relevantă pentru ceea ce fac și instituțiile de combatere în sfera penală.

Rolul NACP este să lucreze cu instituțiile publice pentru a-și construi mecanisme care să gestioneze riscul și care să împiedice răul în a se produce.

Accentul este pus pe prevenție, nu neapărat pe răspundere penală

Ucrainenii au un sistem de achiziții publice care vine în întâmpinarea acestei priorități mari: gestionarea corectă a banului public.

Dar nu doar acolo unde vorbim de bani publici pot să apară probleme. Ci și în zona de gestionare a personalului.

În privința finanțării partidelor există un focus special pe detectarea finanțărilor rusești?

Rămâne de văzut, legislația este foarte detaliată și se uită inclusiv la finanțarea obținută din afara țării.

Trebuie să vă spun că pe finanțarea partidelor politice, în perioada pandemiei, a existat o suspendare a anumitor obligații, urmează ca această agenție să primească un val de declarații de la partidele politice și sigur va fi o mare provocare să vedem cum le va gestiona.

N-ajunge să primești informațiile financiare, trebuie să le și verifici. Ce vreau să spun este că n-avem deocamdată o practică bine consolidată în ceea ce privește controlul finanțării partidelor politice. Aceasta este o altă provocare pentru noul șef NACP.

Aveți o experiență foarte mare pe temele de stat de drept în Republica Moldova. Cât de bine stau cele două state la acest capitol, ar putea intra în UE la pachet sau ar trebui desprinse?

Cred că deocamdată este devreme să vorbim de momentul intrării în Uniunea Europeană. De asemenea, cred că cele două state trebuie să fie cumva comparate și cu statele din Balcanii de Vest.

Lista de țări candidate la Uniunea Europeană care așteaptă la ușă este mai mare. Moldova a optat și ea pentru măsuri radicale în privința reformării instituțiilor publice.

Un lucru pe care nu le-am spus despre Ucraina, dar trebuie spus, este că și în Ucraina, și în Moldova are loc un proces masiv de vetting la nivelul sistemului judiciar.

Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă o trecere printr-un mecanism de analiză a tuturor judecătorilor și procurorilor care ocupă poziții în sistemul judiciar.

Moldova merge în paralel cu mai multe procese, unul de pre-vetting pentru candidații care vor să fie reprezentanți în consiliul procurorilor și în consiliul judecătorilor.

Apoi pentru candidații la organismele care sunt sub aceste două consilii și care, la rândul lor, vor avea un rol în promovarea judecătorilor și procurorilor. 

În paralel, funcționează comisii de vetting propriu-zis pentru procurori și judecători.

În plus, în Moldova avem o Agenție Națională de Integritate, care are atribuții similare celei din România.

Avem o Procuratură Anticorupție a cărei legislație s-a schimbat pentru a veni mai aproape de modelul românesc: în cadrul procuraturii anticorupție vor fi incluși investigatori/polițiști.

Moldova vine dintr-un model în care investigatorii, să zicem, organul polițienesc, erau la Centrul Național Anticorupție (CNA), iar acest CNA lucra cu procurorii anticorupție.

Am făcut o analiză extrem de detaliată, disponibilă online, pe cadrul acesta instituțional și principala concluzie este că fragmentarea competențelor a încurajat o cooperare stângace între instituții.

A existat întotdeauna o tensiune între CNA și Procuratura anticorupție, indiferent de cine a fost la conducerea acestor instituții.

Sugestia, recomandarea pe care o făceam în raport și care a fost și implementată de Republica Moldova este ca Procuratura Anticorupție să capete și personal care să poată să desfășoare investigații și să aibă o competență specială pe corupția mare.

La CNA să rămână restul corupției, iar instituția să lucreze cu procuraturile obișnuite, urmând ca într-un orizont de timp de doi-trei ani să se construiască în cadrul Poliției Naționale un departament care să gestioneze corupția mică.

Cred că ambele țări conștientizează că credibilitatea lor în negocierea cu partenerii internaționali, atât cu UE, cât și cu FMI, Banca Mondială, Statele Unite ale Americii, depinde de felul în care performează în zona de combatere a corupției. 

Cel mai important lucru este să aducă înapoi resursele financiare furate prin mecanisme corupte.

Vorbim și în cazul Ucrainei, și în cazul Republicii Moldova despre uriașe tunuri care au afectat în mod esențial bugetul de stat.

Partenerii internaționali dau o mână de ajutor în identificarea activelor corupte și aducerea lor acasă.

Dar nu este un proces simplu și nu este un proces la care alții să exceleze. Încet, încet se învață lucrurile acestea.

Va exista un mecanism de monitorizare anual? Partenerii internaționali vor încerca să afle dacă instituțiile care vizează statul de drept funcționează sau nu?

Da. Se elaborează rapoarte pe ambele state, care evaluează nivelul reformelor. Cred că evaluările, cel puțin intern, în instituțiile internaționale, se fac poate chiar mai des decât anual.

Iar parteneriatul este unul de zi cu zi. Inclusiv acest lucru aduce prezența experților internaționali în toate aceste procese: un ochi mai atent din partea organizațiilor internaționale și o cunoaștere în profunzime a provocărilor cu care se confruntă cei care încearcă să curețe cumva sistemele publice din aceste două state.

Organizațiile internaționale au ocazia, prin intermediul experților lor, să înțeleagă provocările pe care aceștia le întâmpină, să înțeleagă inclusiv provocări care țin de disponibilitatea informațiilor, de accesul la informații din alte jurisdicții. Pentru că, nu-i așa?!, activele circulă, mai ales banii.

Având în vedere experiența dvs. vastă în privința statului de drept din România, ce fac mai bine în această etapă Republica Moldova și Ucraina? Au luat cumva în calcul și greșelile României, dacă au existat?

Da. Acesta este dezavantajul celui care începe primul. Procesele de selecție mi se par mult mai transparente acolo.

E adevărat că există și un mare interes din partea societății în general, nu doar din partea ONG-urilor.

Este impresionant pentru mine să văd o procedură de acest calibru desfășurată în Ucraina, în condiții de război, într-un buncăr, într-o manieră transparentă în care discutăm lucrurile, fie ele oarecum neplăcute pentru unii dintre candidați, deschis, răspunzând la întrebări.

Până la urmă, acești oameni urmează să ocupe poziții foarte înalte în stat.

Din postura aceea, vor pune ei întrebări, la rândul lor, altor cetățeni și altor oficiali publici din Ucraina.

Mi se pare o experiență formatoare să treci printr-un astfel de exercițiu în fața ochiului public.

Fără să existe înțelegeri de culise și fără să ne întrebăm cum cum a ajuns X să ocupe o anumită funcție? 

Acest lucru cred că îl fac mai bine decât România.

Și, repet, transparența are un efect benefic în creșterea încrederii. Oamenii se pot uita la aceste interviuri, dacă noi am fi ales un candidat care s-ar fi prezentat execrabil la interviuri, am fi fost criticați.

Reacția este imediată, iar credibilitatea se construiește cu aceste elemente, interviuri publice și alegeri bazate pe elemente din sfera competenței, integrității, elementele care au fost văzute și de ceilalți.

Citește și: Trei procurori vor să ancheteze magistrați, CSM nu i-ar dori ca desemnați

Poți să ai pur și simplu alți preferați

Am avut și reacții din partea unora dintre cei care ne-au privit cu atenție, care au spus eu cred că altul ar fi fost mai potrivit.

Ce a fost foarte bine în acest proces este că am sfârșit cu 10 candidați, dintre care cel puțin patru, cinci ar fi putut să să ducă funcția fără probleme.

Oamenii vin atunci când procesul e credibil. A fost o experiență interesantă și te smerești în fața ei.

Ucrainenii desfășoară proceduri transparente din buncăr.

Te uiți la cei care vin spre UE și este impresionant că fac aceste lucruri în contextul unui război. Mi se pare o lecție despre cum să-ți duci viața, inclusiv instituțională, în condiții grele de viață.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Foto: Inquam Photos / George Călin

spot_imgspot_img
Sidonia Bogdan
Sidonia Bogdan
Sidonia Bogdan este un jurnalist cu peste 17 ani de experiență în presă. A publicat anchete, reportaje, interviuri, analize sau opinii în Libertatea, Newsweek România, Vice România, Eastern Focus Quarterly, Dilema Veche, România Liberă, Digi24 și Jurnalul Național.
4 COMENTARII
  1. sincer, e plina Romania de „experti” de doctori(in orice) si academicieni, practic avem cel mai mare numar de superintelectuali pe mia de locuitori, DIN LUME! iNSA REZULTATELE SUNT ZERO, sau aproape zero, ma intreb cine-i plateste pe acesti „experti”, care daca sunt asa experti, de ce nu candideaza la functii inalre, de mare decizie, de unde pot scoate Romania din actuala-cronicizata mocirla? Cred ca NU au curaj, acesti „experti” se stiu singuri ce sunt, doar niste palavragii cu ifose, practic paraziti pe spinarile oamenilor…Sau sunt de fapt prelungiri sofisticate ale conducerii aparente( si a fostei securitati si nomenclaturi comuniste), care au rolul de a tine societatea in confuzie, tocmai pentru a nu se rascula si pentru a putea fi -in continuare- exploatata…Altfel ar veni cu solutii f. concrete si nu cu discursuri intortocheate,etc., ar spune clar , ca Romania este superparazitata si singura solutie este deparazitarea, adica 10 judete, o suta de parlamentari, comasari de ministere, etc., reducerea armatei cu 75% si a administratiei cu macar 25%, terminarea cu pensii speciale si recuperarea sumelor deja distribuite, cat si uniformizarea pensionarii -PENTRU TOATA LUMEA- la 62, ani, si alte asemenea masuri care ar usura IMENS presiunea pe buget, situatie- actuala- care conduce tara spre autodistrugere…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Scopul politicienilor: păstrarea funcțiilor

Scopul politicienilor: păstrarea funcțiilor, acesta pare să fie obiectivul...

Unde lucrează avocatul care a condus fără permis

Unde lucrează avocatul care a condus fără permis. Anatole...

Summit SUA- Japonia-Filipine. Tensiuni în Marea Chinei de Sud

Summit SUA-Japonia-Filipine. Tensiuni în Marea Chinei de Sud pe...

Cumpărăturile de Paște: piață sau supermarket? Acum sau de sărbători?

Cumpărăturile de Paște: piață sau supermarket? De frica unor...