Liana-Nicoleta Arsenie, președinta Curții de Apel București (CAB), a fost declarată „admisă” la proba interviului din concursul de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală, potrivit tabelului publicat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Documentul oficial, intitulat „Tabel cu calificativele obținute la proba interviului de către candidații la Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție”, o menționează pe Arsenie cu calificativul „admis”. Concursul vizează ocuparea unui post la Secția penală a instanței supreme. Într-o etapă anterioară, Arsenie a obținut 87 de puncte la evaluarea hotărârilor judecătorești, față de 66 de puncte obținute de judecătoarea Georgiana-Rodica Fărcaș-Hîngan de la Curtea de Apel Cluj, potrivit informațiilor publicate de PRESShub.
Liana Arsenie, în centrul controverselor de la CAB
Liana-Nicoleta Arsenie conduce Curtea de Apel București, una dintre cele mai importante instanțe din România. A fost transferată de la Tribunalul Teleorman la CAB în 2016, iar în mai 2023 a fost delegată în funcția de președinte al instanței.
Numele său a apărut în mai multe controverse, în special după documentarul Recorder „Justiție capturată”, în care judecători au vorbit despre presiuni și probleme grave din sistemul judiciar.
În decembrie 2025, conducerea Curții de Apel București, sub coordonarea Lianei Arsenie, a solicitat verificări privind trecutul profesional al judecătorului Laurențiu Beșu, care apăruse în documentarul Recorder. Beșu relatase despre experiența sa profesională și despre schimbarea completului într-un dosar de corupție. În aceeași perioadă, judecătoarea Raluca Moroșanu s-a solidarizat public cu acesta, afirmând că situația descrisă de colegul său era reală.
Magistrați mutați după bunul plac
Un alt episod controversat a vizat judecătorul Felix Lucian Șalar, mutat în ianuarie 2026 de la Secția a VI-a civilă la Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, printr-o decizie a conducerii CAB. Șalar semnase un memoriu de susținere a judecătorilor Raluca Moroșanu și Laurențiu Beșu. În aprilie, Curtea de Apel Pitești a suspendat executarea deciziei de mutare, iar în iulie Tribunalul Argeș a anulat-o în primă instanță și a obligat-o pe Arsenie la plata unor cheltuieli de judecată de peste 4.700 de lei.
Arsenie a fost implicată și în sesizarea Inspecției Judiciare în cazul lui Laurențiu Beșu. În aprilie 2026, Inspecția Judiciară a admis sesizarea și a transmis cauza Secției pentru judecători în materie disciplinară, în legătură cu acuzația de nerespectare a secretului deliberării.
Aceste episoade au alimentat dezbaterea publică privind modul în care este condusă Curtea de Apel București și relația dintre conducerea instanței și magistrații care au criticat practicile din sistem.
Controverse
De-a lungul timpului, Liana Arsenie a fost implicată în mai multe cauze controversate.
Sub conducerea sa, Curtea de Apel a rejudecat marele dosar de corupție în care este implicat miliardarul Puiu Popoviciu. Este considerat cel mai mare tun imobiliat din istoria Bucureștiului. Iar decizia în acest caz a fost de anulare a sentinței definitive de șapte ani de închisoare.
Mai mulți judecători au susținut că Arsenie ar fi fost implicată în schimbarea completurilor de judecată și repartizarea cu dedicație a anumitor dosare importante.
