31 august, Ziua Limbii Române. Anul acesta, sărbătoarea are o greutate aparte, pentru că limba română și-a intrat, rând pe rând, cu adevărat, în toate drepturile ei.
Drumul până aici n-a fost scurt. Până în 1989, în fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească, limba română se scria obligatoriu cu alfabet chirilic, iar folosirea grafiei latine era considerată o încălcare a legii. Puteai fi denigrat, îndepărtat din funcție sau chiar anchetat penal pentru simplul fapt că vorbeai sau scriai în limba ta.
Pe 31 august 1989, sub presiunea a zeci de mii de oameni adunați în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a adoptat legile care declarau limba română drept limbă de stat și restabileau alfabetul latin. De la acel moment fondator, limba a avansat greu, în etape, adesea împotriva rezistenței instituționale și a moștenirii sovietice de tip „limbă moldovenească”.
Anul acesta, mai multe dintre aceste etape par, în sfârșit, să se fi încheiat aproape simultan.
În Constituție. Fundamentul juridic al schimbării stă într-o decizie a Curții Constituționale din 10 octombrie 2013, prin care judecătorii au stabilit că denumirea „română” a limbii de stat, așa cum apare în Declarația de Independență a Republicii Moldova, prevalează asupra celei de „moldovenească” din articolul 13 al Constituției. Zece ani mai târziu, pe 16 martie 2023, Parlamentul de la Chișinău a dus această jurisprudență în legislația curentă: cu 58 de voturi, ale deputaților PAS și ale unui deputat independent, a fost adoptată legea prin care sintagma „limba română” a înlocuit peste tot „limba moldovenească”, „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”. Votul a fost aplaudat în picioare de majoritatea pro-europeană, în timp ce opoziția socialistă și comunistă a ridicat pancarte cu vechea denumire sovietică.
Contestată la Curtea Constituțională de foști lideri socialiști și comuniști, legea a fost confirmată în martie 2024: magistrații au respins sesizarea ca vădit inadmisibilă, menținând „limba română” în toată legislația, inclusiv în Constituție, deși au anulat, pentru exces de competență al Parlamentului, partea care declara desuetă mențiunea „pe baza grafiei latine”. Cu alte cuvinte: ceea ce judecătorii constituționali au spus în 2013, legiuitorul a scris în 2023, iar tot Curtea a validat definitiv în 2024. Trei etape, un singur rezultat.
Citește articolul integral în Agora.
(Sursa imagine: Colaj AGORA; Imagine generată cu ajutorul inteligenței artificiale)
