Cu o diferență mică, de 52,8% la 47,2%, islandezii au respins reluarea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. Rezultatul reprezintă o înfrângere nu doar pentru guvernul islandez, care transformase referendumul într-unul dintre principalele obiective ale mandatului său, ci și pentru UE.
Referendumul s-a desfășurat și în umbra amenințărilor repetate ale lui Donald Trump de a invada sau prelua Groenlanda, teritoriu danez. Deși Islanda este membră NATO, susținătorii aderării la UE au argumentat că solidaritatea europeană ar oferi o protecție mai mare în cazul în care Trump ar formula amenințări similare la adresa micii insule arctice.
La preluarea mandatului, guvernul islandez se angajase să organizeze un referendum privind reluarea negocierilor de aderare. La acea vreme, premierul Kristrún Mjöll Frostadóttir declara pentru The Guardian că acesta reprezintă „un pas necesar înainte”. După ce Trump și-a reînnoit, la începutul acestui an, amenințările de a invada Groenlanda și pe fondul interesului internațional tot mai mare pentru regiunea arctică, guvernul a decis să devanseze referendumul.
Islanda și-a depus inițial candidatura pentru aderarea la UE în 2009, în urma crizei financiare, dar a abandonat negocierile în 2013, afirmând că nu poate merge mai departe fără organizarea unui referendum.
Citește și: Cum a devenit Europa principalul pilon financiar și militar al Ucrainei
Argumentele care au dus la înfrângerea taberei „Da”
Interesul pentru scrutin a fost ridicat, iar prezența la vot a depășit-o pe cea de la ultimele alegeri parlamentare.
Avertismentul că aderarea la UE ar însemna pierderea controlului asupra cotelor de pescuit și deschiderea apelor teritoriale islandeze pentru companiile străine a fost unul dintre principalele argumente ale taberei „Nu” și unul dintre motivele invocate de numeroși alegători pentru respingerea reluării negocierilor.
Argumentele taberei „Da” – potrivit cărora Islanda, în calitate de membră a Spațiului Economic European, trebuie deja să adopte numeroase reguli la elaborarea cărora nu participă sau că moneda euro ar putea contribui la reducerea costului de trai extrem de ridicat din țară – nu au reușit să convingă alegătorii.
Nici dimensiunea de securitate, invocată de guvern printre motivele pentru organizarea referendumului, nu a ocupat un loc important în dezbatere.
„Pentru tabăra «Nu», totul s-a redus la o singură problemă”, spune Hallgrímur Oddsson, fondatorul think-tankului european Evrópustraumar, citat de Politico: „pescuitul islandez și modul în care acesta s-ar integra în Politica Comună în domeniul Pescuitului, unde deciziile sunt luate împreună cu celelalte 27 de state membre”.
Semnalele transmise de UE înaintea referendumului, potrivit cărora Bruxellesul era dispus să facă compromisuri în privința pescuitului, nu au suficient de convingătoare.
O parte dintre susținătorii taberei „Nu” nu au crezut că Islanda ar fi putut să-și apere interesele în mod eficient la masa negocierilor. O altă parte s-a opus aderării din principiu.
În consecință, regiunile rurale au fost cele care s-au opus cel mai ferm reluării negocierilor. În nord-vestul țării, o regiune în care agricultura și pescuitul au un rol important, aproape 63% dintre alegători au votat „Nu”. Doar cele două circumscripții din capitala Reykjavík au dat câștig de cauză taberei „Da” – și chiar și acolo diferența a fost mai mică decât sperau susținătorii aderării.
Ultimul sondaj realizat înaintea referendumului a sugerat, de asemenea, că alegătorii tineri, în special, s-ar fi întors împotriva reluării negocierilor de aderare. În iunie, aproape două treimi dintre islandezii cu vârste între 18 și 29 de ani spuneau că este probabil să voteze „Da”. La sfârșitul lunii august, proporția scăzuse la doar 40%.
„Tabăra «Nu» a prezentat referendumul ca și cum alegătorii ar fi decis deja asupra aderării propriu-zise, și nu asupra reluării negocierilor”, spune Maximilian Conrad, politolog și specialist în UE la Universitatea Islandei din Reykjavík.
Rezultatul, salutat de extrema dreaptă
Victoria taberei „Nu” a atras rapid atenția liderilor europeni eurosceptici. Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, a scris pe X: „Într-un moment în care unii promovează o federalizare mai profundă și transferul suveranității către Comisia Europeană, acest vot ne reamintește că este posibilă și o altă Europă – o Europă a națiunilor libere și suverane, care cooperează voluntar în chestiuni de interes comun.”
Nigel Farage, liderul partidului britanic Reform UK, a scris, la rândul său: „Felicitări Islandei pentru că a votat să-și păstreze independența.”
În Germania, Tobias Teich, deputat AfD în Bundestag și membru al Comisiei pentru afaceri europene, a publicat pe site-ul grupului parlamentar AfD o declarație intitulată „Herzlichen Glückwunsch, Island” („Felicitări, Islanda”). El spune că islandezii au votat „împotriva tutelării, împotriva haosului birocratic și împotriva unei politici tot mai ideologice a Bruxellesului”, iar grupul parlamentar AfD salută explicit decizia.
Duminica au loc alegeri în landul estic Saxonia-Anhalt, urmate două săptămâni de cele din alt land estic, Mecklenburg-Pomerania de Vest. În sondajele din ambele landuri partidul naționalist-autoritar AfD conduce detașat, în Saxonia având teoretic chiar șansa de a forma guvernul și propune candidatul la funcția de prim-ministru, o premieră în istoria post belică a Germaniei.
(Sursa foto: European Union)
