Marian Neacșu despre înființarea de noi posturi în Guvern: Să îmi faceți un cadou de Sfântul Nicolae | AUDIO

Data:

Marian Neacșu despre înființarea de noi posturi în Guvern: „Nu cred că vreun proiect de hotărâre privind reorganizarea vreunuia dintre ordonatorii de credite să fi stat în circuit așa de mult. Așa că vă rog frumos ca de Sfântul Nicolae să-mi faceți bucuria de Moș Nicolae, ca în ședința de Guvern să putem adopta această hotărâre”.

Dorința șefului Secretariatului General al Guvernului (SGG) a fost îndeplinită. Guvernul României a adoptat hotărârea prin care s-au înființat 48 de noi posturi de conducere în cadrul SGG pe 8 decembrie 2022. A fost publicată în Monitorul Oficial pe 12 decembrie 2022.

Numai că, între timp, actul normativ, despre care PRESShub a scris în exclusivitate, a fost contestat în instanță.

Magistrații au solicitat SGG mai multe acte doveditoare că procedura a fost legală. Potrivit informațiilor PRESShub, hotărârea încalcă mai multe articole din legislația românească,  după cum este precizat chiar în răspunsurile primite de la ministerele avizatoare, iar Marian Neacșu, la vremea respectivă șeful SGG, le-a ignorat.

Citește și: EXCLUSIV Secretariatul General al Guvernul a mințit cu privire la impactul bugetar al înființării a 48 de noi posturi de directori

Marian Neacșu despre înființarea de noi posturi în Guvern: Să-mi faceți o bucurie

PRESShub a intrat în posesia înregistrării din ședința în care Marian Neacșu, actualul vice-premier al României, pe atunci șef al SGG, îi ruga pe colegii de la ministerele care nu avizaseră proiectul să-i facă o bucurie de Moș Nicolae, adică să trimită avizele până pe 6 decembrie 2022, în urmă cu exact un an.

„Mai sunt MIPE, Externe, Finanțe și Justiție, de pe 24 septembrie sunt în avizizare, nu cred ca vreun proict de hotărâre privind reorganizarea vreunuia din ordonatorii de credite au stat pe circuit atât din cauze obiective”, a explicat Marian Neacșu despre înființarea de noi posturi, la ședința pregătitoare, a cărei înregisrare o prezentăm în exclusivitate.

În instanță, reprezentanții SGG au declarat că ședința ar fi fost online, însă, potrivit surselor noastre, aceasta a avut loc la sediul SGG.

În acest moment, Secretariatul General al Guvernului are mari probleme în a demonstra magistraților că hotărârea de guvern s-a făcut respectând legislația în vigoare.

Reprezentanții SGG care se ocupă de acest dosar sunt Adrian Țuțuianu și Dragoș Condrea, două personaje extrem de importante în angrenajul SGG.

Nereguli ignorate de SGG

Ministerele avizatoare spun că SGG, condus la vremea respectivă de Marian Neașcu, a oferit informații greșite în Nota de fundamentare. Cu alte cuvinte a mințit.

Ministerele Justiției și de Finanțe observă faptul că în Nota de fundamentare a hotărârii de guvern prin care s-au înființat 48 de noi posturi de director este menționat greșit faptul că nu va exista impact bugetar, dar și că nu există sursa de finanțare, în condițiile în care bugetul de stat din acest an a fost adoptat deja de Parlamentul României.

În plus, organigrama care a fost atașată actului normativ și a apărut pe site-ul instituției conține doar posturile noi de conducere, adică cele de director, șef serviciu și șef birou, însă nu și pe cele 13 de director adjunct nou înființate.

Așadar, inițiatorul hotărârii de guvern, și anume SGG, susține în mod fals, că înființarea acestor posturi nu va necesita un efort bugera suplimentar.

,,Prezentul proiect de act normativ nu are impact financiar. Personalul din noile structuri care urmează a se înfiinţa se va asigura prin redistribuirea personalului existent. Ocuparea posturilor vacante se va realiza cu încadrarea strictă în limita prevederilor bugetare anuale alocate.”

Citește și: Primarul Slatinei ascunde o vilă imensă pe proprietatea socrului, director la o companie a Primăriei

Ce spune Ministerul Justiției

Ministerul Justiției menționează în aviz mai multe observații. În primul rând, ministerul atrage atenția asupra inexactității din Hotărârea de Guvern privind reorganizarea SGG, prin înființarea unor noi posturi, asupra faptului că deși se susține că nu există niciun impact bugetar, pe locurile respective fiind transferate persoane de pe alte posturi, și deci nu ar exista impact bugetar.

Ministerul Justiției contrazice SGG-ul și precizează clar că va exista un impact bugetar, fără să fie precizată sursa de bugetare.

„Având în vedere majorarea numărului de posturi de la 524 (aprobate în prezent) la 572 (prevăzute în anexă), se impune completarea în mod corespunzător a Secțiunii a IV-a din Nota de fundamentare cu impactul financiar al proiectului pentru posturile nou înființate.

În mod corespunzător urmează a fi revizuite atât mențiunile de la pag. 11 par. 7 din Nota de fundamentare, fiind evident că majorarea cu 48 a numărului maxim de posturi aprobate pentru SGG este de natură să genereze cheltuieli suplimentare de personal, care nu au putut fi cuprinse în bugetul aprobat, cât și mențiunile din Secțiunea a IV-a pct. 4.8, întrucât nu e vorba de redistribuirea personalului existent, ci de înființarea unor posturi noi care nu au fost încă bugetate.

Devin astfel incidente prevederile art. 15 alin. (1) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 și ale art. 15 din legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, ce urmează a fi aplicate în mod corespunzător. Menționăm că în același sens este și observația Ministerului Finanțelor din adresa de aviz nr. 1045359/06.12.2022.

Precizăm faptul că răspunderea pentru elaborarea proiectului, inclusiv, pentru necesitatea și oportunitatea promovării acestuia, precum și pentru realitatea și corectitudinea datelor prezentate revine inițiatorului/co-inițiatcrului, în calitate de autoritate publică de reglementare în domeniu, Ministerul Justiției avizând proiectul exclusiv din punct de vedere at constituționalității și legalității, precum și potrivit cerințelor normelor de tehnică legislativă, în condițiile legii”, se arată în adresa Ministerului de Finanțe.

Ce spune Ministerul de Finanțe

Nu doar ministerul Justiției are observații de natură legală, ci și ministerul de Finanțe. În Avizul său pentru proiectul de HG se precizează faptul că prevederile din acest act normativ trebuie puse în concordanță cu prevederi legale, și anume cele care decurg din art. 15 alin. (1) din Legea nr. 69/2010, republicată, și art. 15 alin. (1) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Altfel, constituie o încălcare a legislației în vigoare, concluzionează ministerul de Finanțe.

„Potrivit informațiilor prezentate la pct. 4.8 din secțiunea a IV-a a Notei de fundamentare, prezentul proiect de act normativ nu are impact financiar. Personalul din noile structuri care urmează a se înființa se va asigura prin redistribuirea personalului existent. Ocuparea posturilor vacante se va realiza cu încadrarea strictă în limita prevederilor bugetare anuale alocate.”

Având în vedere faptul că potrivit informațiilor din Nota de fundamentare în prezent numărul maxim de posturi al SGG este de 524 posturi„ exclusiv demnitarii și cabinetele acestora, apreciem că majorarea cu 48 posturi, conform propunerii, este de natură_a avea impact financiar asupra bugetului de stat, context în care -devin incidente dispozițiile art. 15 alin.1 din Legea responsabilității fiscalbugetare nr. 69/2010 cu modificările și completările ulterioare și ale art. 15 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.

Prin urmare considerăm necesară completarea Notei de fundamentare în conformitate cu dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 443/2022 pentru aprobarea conținutului instrumentului de prezentare și motivare, a structurii raportului privind implementarea actelor normative, a instrucțiunilor metodologice pentru realizarea evaluării impactului, precum și pentru înființarea Consiliului consultativ pentru evaluarea impactului actelor normative, respectiv cu informații suplimentare care să susțină mențiunile de (a pct. 4.8 din secțiunea a IV-a.

Menționăm faptul că, eventuala supunere spre aprobarea Guvernului a proiectului de act normativ fără îndeplinirea obligațiilor prevăzute de art. 15 alin. (1) din Legea nr. 69/2010,republicată, și art. 15 alin. (1) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, constituie o încălcare a legislație incidente.

În aceeași timp, precizăm că răspunderea pentru elaborarea proiectului de act normativ, inclusiv pentru necesitatea și oportunitatea promovării acestuia, precum și pentru realitatea și corectitudinea informațiilor prezentate, revine inițiatorului în calitate de ordonator principal de credite”, arată și Ministerul Finanțelor.

SGG a ignorat criticile Ministerelor Justiției și Finanțelor

Cu toate acestea SGG nu a ținut cont de observațiile celor două ministere și a trimis la adoptare același proiect, fără modificările solicitate, chiar dacă se atrage atenția că ar putea exista consecințe juridice și eventuale despăgubiri, deci o pagubă importantă la bugertul de stat.

Interesant este faptul că cele două avize nu au semnătura miniștrilor, ci a unor persoane din subordinea acestora.

Salarii de la 14.000 la 16.000 de lei

Cheltuiala va fi una considerabilă dacă socotim că un salariu de director adjunct este de 14.273 de lei, la care desigur vor fi fost adăugate alte sporuri, ajungând în acest fel cam la nivelul salariului unui consilier de stat, de 16.640 de lei. Un director plin poate avea o sumă chiar și mai mare, mai ales dacă are în coordonare proiecte din PNRR.

Însă nu este doar problema banilor, ci și a eficienței activității. Potrivit surselor de la Palatul Victoria, adăugarea a numeroase roluri de conducere va duce, inevitabil, la o creștere a birocrației, care este destul de însemnată și în acest moment.

Acest lucru va încetini procesele de luare a deciziilor și, în cele din urmă, va avea un impact negativ asupra capacității instituției de a răspunde rapid pentru rezolvarea problemelor.

SGG se transformă dintr-un superminister într-o o încrengătură de oameni de partid, cunoștințe, obligații, și din ce în ce mai puțin profesioniști.

În plus, odată cu umflarea schemei de personal au crescut și cheltuielile de personal.

Dacă în 2018 acestea au fost de 68 de milioane de lei, în 2021 bugetul estimat a fost de 135, 7 milioane de lei, ca în 2022, potrivit bugetului centralizat al SGG, cheltuielile de personal să se ridice la 509.641 mii de lei.

Citește și: Instanța supremă convocată de urgență, în prag de noapte, pentru a sesiza CCR pe Legea fugarilor

Structura SGG, neactualizată pe site-ul instituției

SGG finanțează mai multe instituții, printre care și Corpul de Control al Prim-Ministrului, Departamentul pentru Lupta Antifraudă – DLAF, Institutul Naţional de Statistică, Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice.

Site-ul SGG nu este actualizat, între timp mai multe entități fiind scoase de sub tutela secretariatului. Printre acestea și Cancelaria Primului Ministru, care a devenit independentă de SGG, are personalitate juridică și este ordonatoare de credite.

Toți funcționarii din Aparatul de lucru al guvernului primesc și spor de condiții vătămătoare, care poate ajunge și la 500 de euro, deși nu este limpede unde este pericolul de a lucra la Palatul Victoria, dar și indemnizație de hrană și alte sporuri ascunse sub o categorie numită generic „alte sporuri”.

Cine este Marian Neacșu

Șeful SGG este Marian Neacșu, exclus din PSD de Liviu Dragnea, cu care făcuse echipă inițial, înscris la Pro România, ca ulterior să revină în PSD cu acordul lui Victor Ponta, care trăgea nădejde și la alte transferuri de la formațiunea sa spre PSD.

La CV, Neacșu mai are o condamnare definitivă la șase luni de închisoare cu suspendare după ce și-a angajat ilegal fiica la propriul birou parlamentar.

În acest moment, Neacșu taie și spânzură la SGG, după cum susțin surse de la Palatul Victoria. Potrivit protocolului dintre PSD și PNL, la rocada din mai-iunie, SGG ar trebuie să revină PNL, iar Cancelaria prim-ministrului PSD, însă se pare că lui Neacșu nu-i surâde această decizie, deși în ultimul an Cancelaria a fost transformată într-o entitate mai puternică, cu atribuții sporite și angajați mai mulți și mai bine plătiți.

În plus, a dobândit personalitate juridică și drept de inițiativă legislativă și mai multe departamente în subordinea sa.

Secretarul general al Guvernului este o persoană importantă în angrenajul funcționării executivului avizând proiectele legislative, gestionând relaţia cu Parlamentul, dar şi cu ministerele şi cu alte instituții ale administraţiei publice centrale. În plus, SGG asigură protecția informaţiilor clasificate pentru structurile din aparatul de lucru al Guvernului.

După venirea guvernului Ciucă la Palatul Victoria s-au produs mai multe reorganizări astfel încât, încet-încet, SGG s-a transformat într-un superminister, ale cărui atribuții au tot fost extinse, printre cele mai importante fiind cele legate de implementarea și supervizarea anumitor aspecte din PNRR.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Foto sus: Marian Neacșu. Foto: INQUAM Photos/Octav Ganea

spot_imgspot_img
Oana Stănciulescu
Oana Stănciulescu
Oana Stănciulescu este jurnalist din 1991. A debutat Dreptatea, ca reporter. A mai lucrat la România liberă, Ziua, Academia Cațavencu, BBC.A fost redactor-Sef la emisiunea „Chestiunea Zilei”, șef sectie Politic la PRO TV, redactor-șef adjunct la Evenimentul Zilei și Cotidianul.Realizator și analist la Realitatea TV și Antena 3. Director la Expres Magazin ·A activat pe funcția de consilier la Institutul Diplomatic Român și presedinte la Societatea pentru Presă Liberă.
1 COMENTARIU
  1. Baronul Neacșu, simpatizant ruso-chinez, e preferatul lui Ciolacu, așa că nu vă luați de el. Omul aduce în fiecare zi un primar de la alte partide la PSD, cu banii de la AMEPIP. Partidul chinez e mare!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related