Marii evazioniști scăpați printr-o lege inițiată de Ciolacu și Ciucă, care mărește de 10 ori limitele până la care o infracțiune nu se mai pedepsește dacă prejudiciul este plătit de cel prins. Actul normativ a fost adoptat în viteză, în 24 de ore, în Parlament.
Actul normativ a fost introdus în circuitul parlamentar în 12 decembrie și, doar opt zile mai târziu, a fost adoptat și în Senat, luni, 18 decembrie, și în Camera Deputaților, marți, 19 decembrie.
„Vreau să eliminăm toate portițele prin care se face evaziune fiscală în România”, declara Marcel Ciolacu în noiembrie. La doar o lună de la acea declarație, noul act normativ modifică prevederile unei legi adoptată în 2020, care fususe inițiată de Codrin Ștefănescu, fost apropiat al lui Liviu Dragnea, și care introducea, tot cu scandal, această facilitate pentru evazioniști: plata contra libertate.
Noua formă, adoptată acum, mărește de 10 ori pragul până la care un evazionist fiscal poate scăpa fără pedeapsă sau doar cu o amendă dacă este prins și achită paguba, plus o penalizare, în 30 de zile de când a fost sesizată infracțiunea.
În legea din 2020, nivelul era de 100.000 de euro, acum s-a mărit la 1.000.000 de euro.
Dacă evaziunea fiscală este de peste un milion de euro, cel prins scapă cu doar jumătate din pedeapsă, dacă returnează suma în timpul urmăriii penale plus o despăgubire.
Citește și: Toate modificările fiscale făcute de Guvern care vor închide multe companii
Evaziunea achitată, ca și iertată
„În cazul săvârşirii unei infracţiuni prevăzute la art.6*, art.8 sau 9, dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte. In acest caz, organele competente nu sesizează organele de urmărire penală”.
În plus, în cazul prejudiciilor de până într-un milion de euro, dacă suma este achitată integral până la primul termen de judecată „se poate aplica pedeapsa cu amenda”.
Fraudele care nu depășesc un milion de euro nici nu se mai pedepsesc dacă prejudiciul plus o despăgubire de 25% și alte penalități dobânzi sunt achitate în timpul urmăririi penale.
„În cazul săvârşirii unei infracţiuni prevăzute la art.6’, art.8 sau 9, prin care s-a cauzat un prejudiciu care nu depăşeşte 1.000.000 de euro, în echivalentul monedei naţionale, dacă în cursul urmăririi penale, prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte, aplicându-se dispoziţiile art.l6 alin.(l) lit.h) din Codul de procedură penală”, propune proiectul de lege.
Prejudiciul poate să fie achitat și în timpul procesului de judecată
Inițiativa propune și ca în cazul în care, deși a fost început un proces de judecată a faptei, prejudiciul majorat cu 50% împreună cu alte penalități sunt achitate, fapta este ca și ștearsă cu buretele.
În plus, se menționează chiar și că „dacă în cursul judecăţii în apel, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, acelaşi prejudiciu majorat cu 100% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte, aplicându-se dispoziţiile art.l6 alin.(l) lit.h) din Codul de procedură penală”.
Noua lege ar urma să le ofere pedepse mai ușoare și celor care vin și se reclamă singuri. În aceste situații, limitele pedepselor sunt reduse la jumătate.
„Dacă persoana care a săvârşit una dintre infracţiunile prevăzute la art.6*, art.8 sau 9, aduce la’ cunoştinţa organelor de urmărire penală sau organelor fiscale infracţiunea comisă, în timp ce aceasta se află în derulare sau în termen de cel mult un an de la data epuizării activităţii infracţionale şi mai înainte ca organele de urmărire penală să fi fost sesizate cu privire la aceasta şi, ulterior, înlesneşte aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor participanţi la comiterea infracţiunii, limitele speciale se reduc la jumătate”.
Marii evazioniști scăpați. Când se prescriu faptele
Proiectul inițiat de premier și de președintele Senatului introduce un nou paragraf care spune că termenul de prescriere al faptelor penale nu poate începe mai târziu de 10 ani de la data infracțiunii.
„În cazul infracţiunilor prevăzute de prezenta lege, termenul de prescripţie al răspunderii penale începe să curgă de la data sesizării organului fiscal sau de la data sesizării organului de urmărire penală, dar nu mai târziu de 10 ani de la data comiterii infracţiunii.”
În inițiativă se menționează și că este de competența DNA doar acele infracțiuni care a produs o pagubă bugetului de stat de peste 10 milioane de lei.
„Sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, indiferent de calitatea persoanei, infracţiunile prevăzute la art.8, 9 şi art.9^ din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare, dacă în cauză, indiferent de numărul infracţiunilor concurente, s-a produs o pagubă materială mai mare de 10 milioane de lei”, situație în care urmărirea penală devine obligatorie.
Pachetul de legi nu aduce clarificări suficiente
Cristian Păun, analist economic și profesor în cadrul Academiei de Studii Economice din București, a declarat pentru PRESShub că noua lege nu schimbă prea mult din filosofia celei anterioare, dar când vine vorba de evaziunea fiscală problema vine din modul în care aceasta este pusă în aplicare.
„Problema pe care noi o avem este cea legată de implementarea legislației care există. Oricât de mult am încercat să sofisticăm această legislație, nu poate fi niciodată perfectă, în sensul că nu poate acoperi niciodată toate cazurile posibilă de evaziune fiscală.
Deci, este o o iluzie să credem că doar printr-o legislație detaliată, pe fiecare posibil caz identificat e autoritatea fiscală, vom putea ajunge în final la mai puțină evaziune”.
Statul încearcă o simplificare
Întrebat ce părere are despre reglementarea potrivit căreia dacă prejudiciile de până într-un milion de euro sunt achitate, fapta nu se mai pedepsește, și face practic pe marii evazioniști scăpați, profesorul spune că statul încearcă o simplificare a procesului de recuperare a pagubelor.
„Statul încearcă cumva o simplificare, pentru că nu recuperează nimic prin instanțe, dar tare îmi este mie că inclusiv pe această măsură se va ajunge la mica înțelegere cu controlul fiscal. Există riscul ca prin acest pachet fiscal să crească corupția, să crească evaziunea.
Dacă oamenii pe care îi trimiți în teren nu sunt profesioniști, vă dați seama că dacă fapta nu există și tu scapi plătind o sumă de bani în loc s-o plătești statului, mai bine o dai celui care te controlează și scapi de control”.
Cristian Păun atrage atenția și asupra faptului că ipoteza statului că va aduce 30 de miliarde de lei prin combaterea evaziunii fiscale este una nerealistă.
„Statul și-a propus prin proiecția de buget de anul acesta, să aducă un plus de 30 de miliarde de lei la veniturile statului, inclusiv sau semnificativ din combaterea acestei evaziuni. Este mult prea optimișt ceea ce și-a propus statul, inclusiv prin aceste măsuri. Din punctul meu de vedere, nu, nu se va ajunge în niciun caz la această valoare”.
Pentru această inițiativă legislativă a fost solicitată procedură de urgență care a fost aprobată. În plus, a primit aviz favorabil atât de la Consiliul Legislativ, cât și de Consiliul Economic și social.
Proiectul de lege care face marii evazioniști scăpați a fost depus marți la Secretarul general și anunțat în plenul Senatului, pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității legii.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
„…mai bine o dai celui care te controlează și scapi de control”….”____–-____cred ca asta s-a urmarit, iohanis , ciuca, ciolacul si alti ” mari” implicati in acest proiect ( inclusiv prin „neimplicare”-iohanis intoarce ochii spre un nou continent de vizitat!) au agentii lor care vor fi insurubati in posturi cheie si care le vor plati „zeciuiala”, lunar sau anual, etc., Iar acestia raman „in teren” si dupa descapatzanarea celor enumerati, precum in „zoaiele trec, bolovanii raman!”