Scena politică din România a fost zguduită din temelii duminică dimineață de o răsturnare de situație spectaculoasă, care dă peste cap toate calculele pentru formarea noului executiv. După ce Eugen Tomac și-a depus mandatul de prim-ministru desemnat, președintele Nicușor Dan a mutat neașteptat, nominalizându-l pentru funcția de premier pe liberalul Adrian Veștea, actualul președinte al Consiliului Județean Brașov, o decizie catalogată instantaneu drept o „bombă politică”.
Numirea lui Veștea — un veteran cu o vechime de 30 de ani în PNL — a fost făcută „peste capul” conducerii liberale, fiind interpretată rapid ca o încercare directă de scindare a partidului și de forțare a negocierilor. „Mutarea” a provocat o undă de șoc în Partidul Național Liberal. Ilie Bolojan, premierul demis, a reacționat virulent pe rețelele sociale, catalogând decizia președintelui drept o agresiune.
„Nici conducerea PNL și nici eu, personal, nu am fost informați anterior de președinte în privința acestei decizii, un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL”, a declarat Bolojan. Acesta a acuzat încălcarea oricărui principiu de colaborare politică loială și a anunțat convocarea de urgență a Biroului Politic Național pentru a decide pașii următori.
În timp ce PNL este în curs de a stabili o strategie de criză, analiștii și specialiștii din domeniu au început deja să disece această „mutare de șah”.
Considerentele analiștilor și experților
Sorin Ioniță, reprezentant al Expert Forum, consideră că această situație este un test pentru democrația internă a partidelor.
„Într-o țară normală, PNL l-ar exclude mâine pe Veștea din partid, e o chestie elementară de viață democratică”, a comentat acesta. Ioniță sugerează că evoluția evenimentelor va dezvălui raporturile reale de putere dintre partidele politice și „decidenții obscuri din statul paralel”.
Sociologul Claudiu Tufiș ridică semne de întrebare serioase asupra constituționalității procedurii urmate de Nicușor Dan. Invocând Articolul 103(1) din Constituție, Tufiș întreabă: „Când și ce partide a consultat Nicușor Dan pentru a îl nominaliza pe Adrian Veștea pentru prim-ministru?”. El sugerează că agenda oficială a președintelui nu a inclus astfel de consultări, lăsând să se înțeleagă că procedura stabilită de legea fundamentală ar fi fost ignorată.
Contextul general din presă, imediat după anunțul făcut de la Cotroceni, indică faptul că numirea lui Veștea este percepută ca un „act de agresiune” menit să forțeze o reconfigurare a majorității parlamentare prin atragerea unei facțiuni din PNL.
Jurnalista Loredana Diacu, de la Epoch Times România, observă că această mutare forțează liberalii să voteze, eventual, împotriva propriului coleg dacă doresc să rămână aliniați echipei lui Bolojan. Ea a adăugat o notă de context semnificativă, amintind de informații anterioare care sugerau că Adrian Veștea ar fi fost pregătit în secret pentru o astfel de funcție într-o formulă de guvernare extinsă, care ar include și PSD.
„Ce e interesant e că pe 30 aprilie, înainte de moțiune, Biz Brașov scria că gruparea Thuma ar negocia intens cu PSD să „trântească” la vot Guvernul Bolojan și că îl pregătește pe Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov și prim-vicepreședinte al PNL, să devină viitorul premier al României într-o viitoare guvernare PSD – PNL – UDMR”, spune jurnalista Loredana Diacu.
În acest moment, calculele politice de până acum sunt complet anulate, iar România intră într-o nouă etapă de incertitudine, în așteptarea deciziei oficiale a PNL față de propriul membru desemnat să conducă Guvernul.
Ce spune Constituția României
La Art 103, paragraful (1), privind învestitura Guvernului, textul Cosntituției spune următoarele:
„Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.”
