România a finalizat un sistem integrat de monitorizare a pădurilor care combină imagini din satelit, camere video asistate de inteligență artificială și scanări LiDAR. Ministerul Mediului prezintă investiția de peste 272 de milioane de lei drept un pas important în combaterea tăierilor ilegale. Organizațiile de mediu salută noile instrumente, dar avertizează că adevărata probă începe abia acum: poate sistemul să descopere supraîncărcarea camioanelor, să reducă alertele false, să orienteze obiectiv controalele și să transforme monitorizarea într-un mecanism real de prevenție?
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat finalizarea, împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, a proiectului PNRR „Sistem funcțional de monitorizare a pădurilor din România, cu măsuri de combatere a exploatării forestiere ilegale”.
Toate componentele proiectului au fost recepționate, potrivit instituției. Noua platformă este interconectată cu SUMAL și ar trebui să le ofere autorităților silvice informații din mai multe surse pentru identificarea riscurilor, generarea alertelor și direcționarea controalelor.
Este însă importantă distincția dintre infrastructura anunțată acum și viitorul SUMAL 3.0. Proiectul recepționat pune în funcțiune instrumente suplimentare de supraveghere și control, conectate la actualul sistem de trasabilitate. Integrarea lor completă în SUMAL 3.0 și modul concret în care vor fi folosite alertele rămân teme esențiale pentru perioada următoare.
Ministerul: controale mai rapide și mai bine țintite
Valoarea totală a proiectului este de 272,605 milioane de lei. Din această sumă, 262,184 milioane de lei reprezintă cheltuieli de investiții, iar 10,421 milioane de lei sunt alocate bunurilor și serviciilor.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, susține că infrastructura va permite autorităților să observe mai repede modificările suspecte ale pădurilor și să verifice mai eficient transporturile de materiale lemnoase.
„Tăierile ilegale au distrus zeci de ani de zile plămânul verde al României: pădurile noastre. În fața mafiei lemnului, avem nevoie de instrumente de ultimă tehnologie pentru a putea prinde infractorii. Închidem, așadar, un proiect esențial pentru modul în care România își monitorizează pădurile”, a declarat Diana Buzoianu.
Potrivit ministrei, imaginile satelitare, camerele video asistate de inteligență artificială și tehnologia LiDAR sunt integrate într-un sistem care le poate furniza autorităților informații pentru controale mai rapide și mai bine orientate.
„Tehnologia nu înlocuiește controlul din teren, dar îl face mult mai eficient. Este un pas important pentru reducerea tăierilor ilegale și pentru un management al pădurilor bazat pe date reale”, a mai afirmat Diana Buzoianu.
Prima componentă a proiectului urmărește, prin satelit, aproximativ 70.000 de kilometri pătrați de vegetație forestieră. Imaginile Sentinel-2, furnizate prin programul european Copernicus, vor fi comparate automat, iar sistemul va genera alerte atunci când identifică modificări ale coronamentului.
Alertele ar urma să fie corelate cu informațiile despre exploatările autorizate și despre suprafețele afectate de calamități. Sistemul include un portal de gestionare a alertelor și o aplicație mobilă pentru verificarea acestora în teren. Valoarea contractului aferent acestei componente este de 35,482 milioane de lei, fără TVA.
Camere cu inteligență artificială în 350 de puncte de monitorizare
A doua componentă urmărește transporturile de materiale lemnoase. Au fost instalate 700 de camere pentru recunoașterea numerelor de înmatriculare și 350 de camere destinate analizelor avansate, în 350 de puncte considerate relevante pentru traficul de lemn.
Infrastructura cuprinde și 11 dispecerate: zece la Garda Forestieră Națională și gărzile forestiere teritoriale, iar unul la Ministerul Mediului. Datele vor fi stocate și procesate prin infrastructura găzduită în centrul de date al STS.
Conform Ministerului, sistemul va confrunta imaginile surprinse de camere cu informațiile declarate în SUMAL și ar trebui să identifice:
- transporturile fără aviz;
- abaterile de la traseul declarat;
- folosirea aceluiași aviz pentru mai multe transporturi;
- neconcordanțele dintre încărcătura observată și datele înscrise în documente.
Componenta de monitorizare video a costat 44,419 milioane de lei, fără TVA. Sistemul trebuie să genereze alerte, rapoarte și indicatori statistici care să permită realizarea unor analize de risc.
A treia componentă este tehnologia LiDAR, pentru care au fost încheiate contracte în valoare totală de 114,63 milioane de lei, fără TVA. Sistemul include un senzor hibrid aeropurtat, 30 de senzori mobili, o rețea de puncte de sprijin la sol și infrastructură de calcul de înaltă performanță.
Prin procesarea datelor ar trebui să poată fi realizat un model digital al pădurilor României. Pentru zonele analizate, autoritățile vor putea obține informații despre volumul lemnului, înălțimea și numărul arborilor sau suprafețele afectate.
WWF: problema decisivă este supraîncărcarea camioanelor
WWF-România consideră că finalizarea infrastructurii reprezintă un pas necesar, susținut de organizație de mai mulți ani. Totuși, organizația avertizează că achiziționarea tehnologiei nu garantează automat eficiența sistemului.
Întrebarea centrală este dacă noile instrumente pot combate una dintre cele mai frecvente metode de fraudare: transportarea unei cantități de lemn mai mari decât cea declarată în aviz.
WWF solicită Ministerului să prezinte rapoartele privind funcționarea sistemului și să explice dacă algoritmul de inteligență artificială poate estima volumul încărcat într-un camion. Organizația întreabă inclusiv dacă a fost atins pragul de precizie prevăzut în termenii de referință ai proiectului, respectiv identificarea supraîncărcărilor care depășesc cu mai mult de 20% volumul declarat.
Problema nu este una ipotetică. Potrivit raportului de monitorizare realizat de WWF-România, în verificările efectuate între decembrie 2025 și martie 2026, aproximativ unul din șase transporturi pentru care a putut fi evaluat volumul prezenta o supraîncărcare semnificativă în raport cu datele din aviz.
Un camion poate avea documente în regulă și poate figura în SUMAL, dar poate transporta mai mult lemn decât cantitatea înscrisă. În această situație, simpla verificare a existenței avizului sau a numărului de înmatriculare nu este suficientă.
WWF numește soluția necesară „amprenta digitală” a transportului de lemn: folosirea imaginilor și a algoritmilor pentru compararea încărcăturii reale cu volumul declarat.
Organizația cere clarificări și în privința folosirii algoritmului de către echipele din teren. Mai exact, dacă tehnologia va putea fi integrată în SUMAL 3.0 și în aplicația SUMAL Agent, astfel încât verificarea să se facă rapid, nu doar ulterior, prin analiza imaginilor stocate.
Alertele satelitare pot ajuta, dar pot și consuma inutil resursele de control
O altă vulnerabilitate semnalată de WWF privește numărul și relevanța alertelor generate de imaginile satelitare.
Dispariția vegetației observată din spațiu nu înseamnă automat că a avut loc o tăiere ilegală. Poate fi vorba despre o exploatare autorizată, o pășune împădurită, o doborâtură de vânt, o ruptură produsă de zăpadă, un incendiu sau o zonă afectată de dăunători.
Dacă datele de referință nu sunt corecte și actualizate, inspectorii pot fi trimiși să verifice un număr mare de alerte fără relevanță. În loc să economisească resurse, tehnologia poate ajunge să suprasolicite personalul de control.
Ministerul afirmă că alertele vor fi corelate cu informațiile despre exploatările autorizate și calamitățile naturale. WWF consideră însă că trebuie explicat public ce date geografice privind Fondul Forestier Național vor fi utilizate, cine va analiza alertele și după ce criterii vor fi prioritizate verificările.
Miza nu este doar descoperirea unei modificări în coronament, ci stabilirea rapidă a situațiilor care prezintă un risc real. Pentru aceasta ar trebui confruntate informațiile despre alertele satelitare, transporturi, autorizații, istoricul operatorilor și constatările controalelor precedente.
Organizația solicită criterii obiective și transparente de stabilire a riscului, inclusiv pentru a limita posibilitatea ca verificările să fie direcționate arbitrar sau selectiv.
„Acum infrastructura este gata. Următorul pas este să aflăm dacă funcționalitățile pentru care s-au făcut aceste investiții au fost livrate și, mai ales, cum vor fi folosite”, arată WWF-România.
Agent Green: monitorizarea satelitară era prevăzută de legislație încă din 2020
Agent Green are o poziție mult mai critică față de comunicarea Ministerului. Organizația susține că instituția prezintă în 2026 drept o realizare nouă inclusiv funcționalități care erau prevăzute de legislație cu aproape șase ani în urmă.
Hotărârea Guvernului nr. 497/2020, care a reglementat SUMAL 2.0, stabilea responsabilitatea Ministerului de a asigura dezvoltarea, funcționarea și administrarea sistemului. Pentru aplicația Inspectorul Pădurii era prevăzută inclusiv folosirea teledetecției prin imagini satelitare pentru observarea modificărilor coronamentului și generarea de alerte.
Agent Green amintește că această funcționalitate a fost cerută de organizațiile de mediu după Marșul pentru Păduri din 3 noiembrie 2019 și în negocierile ulterioare cu Ministerul.
„Monitorizarea satelitară a pădurilor nu s-a născut la 31 august 2026. Era o obligație legală de ani de zile. Faptul că ajunge acum să funcționeze nu este o reformă revoluționară, ci recuperarea unei restanțe pe care statul a tolerat-o prea mult timp”, afirmă Agent Green.
Organizația recunoaște însă că sistemele automate pentru recunoașterea numerelor de înmatriculare, analiza cu inteligență artificială și infrastructura LiDAR sunt dezvoltări noi, utile și necesare.
„Dar nici aici nu vom confunda achiziția de tehnologie cu rezultatul ecologic. 272 de milioane de lei în servere, camere și senzori nu opresc singure o drujbă”, avertizează Agent Green.
În opinia organizației, Ministerul trebuie să publice periodic numărul alertelor generate, numărul verificărilor efectuate, transporturile ilegale oprite, confiscările, sancțiunile și dosarele penale rezultate din utilizarea sistemului.
„Succesul nu se măsoară în echipamente recepționate, ci în ceea ce se întâmplă după recepție: câte alerte sunt generate, câte sunt verificate în teren, câte transporturi ilegale sunt oprite, câte confiscări se fac, câte sancțiuni și dosare penale rezultă și cât de transparente vor fi aceste date pentru public”, arată organizația.
Dan Turiga: din zece vulnerabilități reclamate, una singură a fost închisă parțial
Inginerul silvic Dan Turiga, AGENT GREEN, salută faptul că o parte dintre solicitările formulate de specialiști și activiști au început să fie luate în considerare. El avertizează însă că intervenția Ministerului a venit cu întârziere, iar SUMAL continuă să depindă într-o măsură foarte mare de datele introduse și validate de oameni.
La mai puțin de doi ani de la lansarea SUMAL 2.0, în 2021, Agent Green a prezentat un raport privind zece vulnerabilități ale sistemului, considerate tot atâtea modalități prin care trasabilitatea lemnului putea fi viciată.
„În patru ani de zile de la publicarea raportului nostru, Ministerul a reușit închiderea parțială doar a unei singure metode, denumite de noi «Samsarii de lemn», timp în care hoții, din rândurile silvicultorilor, forestierilor și transportatorilor, au perfecționat în plus alte două. Atât s-a putut!”, afirmă Dan Turiga.
Inginerul silvic spune că Agent Green a semnalat constant problemele și a participat inclusiv la dezbaterile referitoare la actualizarea sistemului, unde a formulat propuneri pentru SUMAL 3.0.
„Acum, ținând cont de gradul încă ridicat de influență a factorului uman, de tendințele și inventivitatea bine cunoscute ale unora care activează în domeniul silvic, consider că sistemul, chiar și așa cum se dorește a fi configurat, va rămâne cu siguranță unul perfectibil”, susține Dan Turiga.
Avertismentul său atinge una dintre limitele oricărui sistem informatic de trasabilitate: dacă datele inițiale sunt falsificate, incomplete sau introduse incorect, tehnologia poate ajunge să confirme o realitate construită doar în documente. Camerele, imaginile din satelit și măsurătorile LiDAR pot reduce această dependență, dar numai dacă datele independente sunt comparate automat cu declarațiile operatorilor, iar diferențele generează controale rapide.
Agent Green readuce în discuție și ținta de protecție strictă
Agent Green leagă discuția despre monitorizarea digitală și de politicile mai ample privind conservarea pădurilor. Organizația critică Ministerul pentru situația zonelor care ar trebui să beneficieze de protecție strictă.
Potrivit acesteia, forma pusă în consultare în august a Catalogului zonelor prioritare pentru biodiversitate acoperea aproximativ 2,54% din teritoriul național, iar peste 90% din suprafața propusă se afla deja în arii protejate.
Agent Green susține că Ministerul trebuie să publice documentațiile și hărțile formei finale, astfel încât să poată fi verificată contribuția reală la obiectivul de protecție strictă a 10% din teritoriul țării.
„România are nevoie și de tehnologie, și de natură protejată. Satelitul este deja foarte bun ca să ne spună unde a dispărut pădurea. Un Minister al Mediului ar trebui să fie la fel de preocupat să se asigure că ea nu dispare”, este concluzia organizației.
(Sursa foto: WWF)
